Judecătorii Curții de Apel București resping propunerea Guvernului privind pensiile magistraților
Pe 24 noiembrie 2025, Judecătorii Curții de Apel București (CAB) au luat o decizie semnificativă, adoptând, în majoritate, un punct de vedere prin care resping proiectul de lege al Guvernului ce viza modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților. Această hotărâre a fost luată în cadrul Adunării Generale desfășurate în aceeași zi, unde din cei 243 de judecători, 216 au fost prezenți, iar 215 au votat pentru respingerea propunerii legislative.
Reprezentanții Curții de Apel București au comunicat că „Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, întruniţi în Adunarea Generală, îşi exprimă punctul de vedere prin care resping propunerea legislativă privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, consecvenţi fiind în susţinerea demersurilor promovate de Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
Ce prevede proiectul de lege
Noul proiect de lege, coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, a fost publicat recent în procedură de transparență decizională. Conform acestuia, pensia magistraților ar urma să fie stabilită la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon maxim de 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, vârsta de pensionare ar urma să fie extinsă la 65 de ani, printr-o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Vechimea minimă necesară în magistratură rămâne de 25 de ani, dar perioada asimilată pentru activitate în alte profesii juridice va fi limitată la maximum 10 ani.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis acest proiect către instanțe și parchete, iar adunările generale ale magistraților urmează să fie convocate în zilele de 24 și 25 noiembrie. După centralizarea opiniilor, Plenul CSM va emite avizul instituțional.
Termen limită și implicații financiare
România se află sub presiunea de a rezolva această situație până la 28 noiembrie, având în vedere că pensiile magistraților constituie un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Nerespectarea acestui termen ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro din fonduri europene, o sumă considerabilă care ar afecta grav bugetul național.
În concluzie, respingerea propunerii legislative de către Judecătorii Curții de Apel București subliniază tensiunile existente între autoritățile judiciare și cele executive, în contextul reformelor necesare în sistemul de justiție din România.