Se depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan
Într-o mișcare politică semnificativă, Ninel Peia, chestor al Senatului și reprezentant al grupului „PACE – Întâi România”, a anunțat că au fost strânse 119 semnături pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Această acțiune vine în urma asumării răspunderii de către guvern pe legea care afectează pensiile magistraților, un subiect extrem de controversat în rândul opiniei publice.
Moțiunea de cenzură, intitulată „România nu este de vânzare – Un guvern fără USR”, va fi depusă vineri, 5 decembrie. Este susținută de parlamentarii AUR, care au promis să o semneze și să o voteze, ceea ce ar putea duce la o criză politică majoră în România.
Într-un context tensionat, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul său nu va vota moțiunea, subliniind că Victor Ponta, un parlamentar exclus din PSD, dar care rămâne afiliat grupului, a semnat moțiunea. Grindeanu a evitat să ofere un răspuns clar la întrebările legate de posibilele semnături ale altor parlamentari PSD, afirmând că „PSD este parte a coaliției” și că nu a văzut încă o moțiune concretă.
Moțiunea este inițiată de grupul PACE – Întâi România din Senat, format din parlamentari aleși pe listele SOS România. Aceasta subliniază nemulțumirea față de măsurile guvernamentale și promite să aducă în discuție teme importante pentru societate.
Pentru a avea succes, moțiunea de cenzură trebuie să fie votată de cel puțin 233 dintre cei 465 de senatori și deputați. Aceasta reprezintă o provocare semnificativă, având în vedere că actuala coaliție de guvernare are o majoritate fragilă.
Într-o declarație recentă, premierul Ilie Bolojan a susținut că proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților este o măsură necesară pentru a corecta inechitățile sociale și a crea un sistem de pensii sustenabil, conform angajamentelor asumate prin PNRR.
Acest context politic tensionat și incertitudinea privind viitorul Guvernului Bolojan subliniază importanța mobilizării politice și a implicării cetățenilor în procesul democratic, în special în fața unor decizii care pot afecta direct viața lor.