OECD cere României creșterea vârstei de pensionare: „Sistemul actual nu mai poate fi susținut”
România se află într-o situație critică, fiind obligată să ia măsuri urgente pentru a face față provocărilor demografice. Conform raportului „Pensions at a Glance 2025” al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), îmbătrânirea accelerată a populației este un factor determinant care exercită o presiune tot mai mare asupra sistemului de pensii. Această tendință îngrijorătoare va duce la o scădere a veniturilor, în timp ce cheltuielile legate de îmbătrânirea populației vor continua să crească.
Raportul subliniază că, la nivelul OECD, numărul persoanelor de peste 65 de ani la 100 de persoane în vârstă de muncă va crește dramatic, de la 33 în 2025 la 52 până în 2050. Această statistică alarmantă evidențiază nevoia urgentă de reforme în sistemul de pensii, în special în România, unde raportul mediu este de 8 pensionari la 10 angajați.
Situația critică din România
În România, situația este deosebit de fragilă, cu o distribuție inegală a populației active și a pensionarilor. În aproape jumătate dintre județele țării, în special în sud și est, numărul pensionarilor depășește numărul angajaților. De exemplu, în București și Ilfov, 10 angajați susțin doar 4 pensionari. Această discrepanță, combinată cu un declin estimat al populației active de 13% în următoarele decenii, pune sistemul românesc de pensii într-o poziție vulnerabilă, riscând dificultăți majore dacă nu se iau măsuri de adaptare.
Soluțiile recomandate de OECD
OECD propune României să crească vârsta efectivă de pensionare și să încurajeze munca la vârste avansate, considerând că aceste măsuri sunt esențiale pentru sustenabilitatea sistemului de pensii. Printre soluțiile recomandate se numără majorarea vârstei de pensionare, stimularea participării pe piața muncii a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) și ajustări fiscale care să încurajeze economisirea privată pentru pensie.
De asemenea, raportul subliniază necesitatea flexibilizării vârstei de pensionare și creșterea productivității. Dacă dezechilibrul dintre pensionari și angajați continuă, presiunea asupra finanțelor publice va crește semnificativ, reducând resursele disponibile pentru investiții și dezvoltare, ceea ce ar putea afecta stabilitatea economică pe termen lung.
Concluzie
În concluzie, România se află la o răscruce, iar măsurile propuse de OECD sunt nu doar recomandări, ci necesități urgente. Fără o reformă profundă a sistemului de pensii, viitorul economic al țării ar putea fi compromis, iar generațiile viitoare vor suporta povara unei structuri financiare nesustenabile.