Cod roșu economic: România, campioana deficitului în Uniunea Europeană
România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar alarmant, atingând un record de 8,4% din PIB, ceea ce o plasează pe prima poziție în Uniunea Europeană. Această situație îngrijorătoare a fost evidențiată de analiști, care subliniază că, deși proiecțiile pentru 2026 sugerează o scădere a deficitului la 6,2%, ajustările necesare vor fi extrem de dificile și vor necesita tăieri drastice ale cheltuielilor publice. Aceste măsuri ar putea genera tensiuni sociale și economice semnificative.
Analiza macroeconomică realizată de economistul social democrat Cristian Socol scoate în evidență un contrast izbitor între îngrijorările legate de deficitul bugetar și investițiile publice care au impulsionat economia României. În 2024, deficitul a fost de 9,3% din PIB, dar această cifră a fost rezultatul unei activități intense în infrastructură, cu un număr record de kilometri de autostradă și modernizări în educație și sănătate. În plus, creșterea medie de 40% a pensiilor a fost considerată un act de echitate socială, în ciuda presiunii exercitate asupra bugetului.
Socol critică ipocrizia dezbaterilor care ignoră costurile geopolitice, cum ar fi sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova, precum și creșterea dobânzilor din cauza riscurilor regionale. Deși corupția și evaziunea fiscală, estimate la 8-10% din PIB, rămân provocări majore, problema structurală este discrepanța dintre dorința de a oferi servicii publice de nivel european și veniturile fiscale extrem de scăzute, comparabile cu cele din paradisurile fiscale.
La finalul anului 2025, deficitul bugetar a fost raportat la 8,4% din PIB, o parte semnificativă fiind reprezentată de plata dobânzilor, care constituie 3,1% din PIB, reflectând povara împrumuturilor anterioare. Anul 2026 ar putea marca o tranziție către „regula 666”, cu un deficit efectiv de 6,2%, un deficit structural de 5,6% și un deficit de cont curent de 6,4%. Această ajustare este îngrijorătoare, deoarece 60% din efort se va baza pe tăierea cheltuielilor publice, ceea ce reprezintă cea mai drastică măsură de acest tip din Uniunea Europeană.
Datoria guvernamentală este așteptată să depășească pragul de 60% din PIB în 2026, depășind astfel criteriile de la Maastricht. Deși România nu se află la nivelurile datoriei din Grecia sau Italia, ritmul de creștere este alarmant, iar necesarul de finanțare pentru 2025 a atins 258 miliarde de lei. Socol avertizează că, fără o reformă fiscală bazată pe impozitare progresivă și o luptă reală împotriva evaziunii fiscale, România riscă să se confrunte cu o „oboseală fiscal-bugetară”, făcând scăderea deficitului la 4-5% un proces extrem de dificil în anii următori.