Creșterea vârstei de pensionare pentru angajații din MApN, MAI și serviciile de informații
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat recent, în cadrul unei emisiuni la Antena 3 CNN, că se lucrează la un proiect de lege care va modifica vârsta de pensionare pentru angajații Ministerului Apărării Naționale (MApN), Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și serviciilor de informații, inclusiv SRI și SPP. Această măsură vine în contextul necesității de a reduce cheltuielile bugetare, având în vedere că deficitul bugetar trebuie să fie diminuat.
Radu Miruță a explicat că simulările sunt în curs de desfășurare și că, deși nu se știe exact dacă vârsta de pensionare va fi stabilită la 65 de ani, este posibil ca aceasta să fie crescută la 60 sau chiar 55 de ani, în prezent fiind de 48 de ani. Această decizie este parte a unui pachet mai amplu de măsuri care vizează reducerea cheltuielilor cu salariile în administrația centrală cu 10%.
Contextul măsurilor de austeritate
Ministrul a subliniat că, în cazul MApN și MAI, situația este mai delicată, având în vedere că România se confruntă cu o graniță de 600 de km cu o țară aflată în război. Astfel, nu se poate reduce efectiv numărul de angajați din armată. Proiectul de lege este văzut ca un compromis al coaliției guvernamentale, care își propune să evite tăierile directe de salarii sau disponibilizările, dar să contribuie la efortul de reducere a cheltuielilor prin creșterea vârstei de pensionare.
Asumarea răspunderii guvernului pentru măsurile de austeritate
Radu Miruță a menționat că guvernul își va asuma răspunderea pentru un nou pachet de măsuri care include scăderea cheltuielilor cu salariile. Acest pachet nu va implica tăieri ale salariului de bază, ci va permite fiecărui ministru să decidă asupra măsurilor necesare, care pot include disponibilizări sau tăieri de sporuri. Este esențial ca aceste măsuri să fie adoptate rapid, având în vedere că anul 2026 va aduce o strângere a curelei din partea statului.
Reducerea cheltuielilor de 1,7 miliarde de lei
Coaliția de guvernare, formată din PSD, PNL, USR și UDMR, a convenit asupra unei reforme a administrației locale și centrale, care prevede o reducere a cheltuielilor de 1,7 miliarde de lei. Aceasta va implica o reducere de aproximativ 10% din posturile ocupate în administrația locală și o reducere similară a cheltuielilor de personal în administrația centrală.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla, a confirmat că există un acord cu privire la acest pachet și că reforma administrației locale va fi adoptată de Guvern în luna ianuarie. Prim-ministrul a subliniat că, pe lângă reducerea cheltuielilor, este necesară și eficientizarea acestora, având în vedere că România trebuie să ajungă la un deficit de 6,4% din PIB în 2026.