Cine se află în spatele mișcării „Valul Democrației”, care a încercat să „inunde” Parchetul General cu plângeri penale pentru anularea alegerilor

Cine este în spatele mișcării „Valul Democrației”, care a vrut să „inunde” Parchetul General cu plângeri penale pentru anularea alegerilor

Câteva zeci de persoane au depus plângeri penale pentru anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Această inițiativă a fost generată de acțiuni care vizează 60 de oficiali, foști oficiali sau asociații din România, acuzați de crime împotriva umanității și cerând despăgubiri de 1 milion de euro. Deși organizatorii clamează că demersul lor nu are caracter politic, Digi24.ro a descoperit indicii care sugerează legături cu un partid politic recent înființat, având în frunte figuri cu funcții înalte în structurile civile și militare ale țării.

Pe data de 22 ianuarie, aproximativ 20 de susținători ai mișcării s-au adunat în fața Parchetului General pentru a depune plângerea penală, document care se concentrează în principal asupra anulării celui de-al doilea tur al alegerilor. Participanții au fost instruiți să completeze un model de plângere și să îl depună în intervalul orar 10-12. Organizația „Valul Democrației” afirmă că acțiunea a fost generată de cetățeni independenți, atât din țară, cât și din diaspora, care urmăresc restabilirea încrederii în procesul democratic prin intermediul inițiativelor legale.

Indiciile care duc către un partid politic nou înființat

Organizarea acțiunii a fost facilitată prin rețele sociale, incluzând o pagină de Facebook creată pe 10 ianuarie și un grup public pe WhatsApp. Mișcarea Civică „Valul Democrației” este promovată de personalități influente din zona suveranistă. Cu toate acestea, indiciile strânse indică spre un nou partid, al cărui lideri au activat în instituții de stat sau în Ministerul Apărării.

În mod particular, detaliile legate de contactul organizației indică existența unei asociații numite ALES, creată în noiembrie 2025. De asemenea, Anton Gheorghe, care apare ca reprezentant al acestei asociații, este și vicepreședinte al Partidului Integrității Naționale (PIN), înființat în vara lui 2025. Acesta are o experiență vastă în structurile MApN și alte instituții cheie ale statului român.

Cine conduce Partidul Integrității Naționale

Constantin Jenică Bucur, liderul PIN, se prezintă ca un expert recunoscut în domeniile financiar-bancar și administrație publică, având o carieră marcantă în instituții de stat, inclusiv la Banca Națională a României. În timp ce în prezent este Coordonator al Biroului de Criptomonede din cadrul BNR, trecutul său include poziții cheie care au influențat modernizarea turnelui digital al României. De asemenea, el a deținut funcții importante în cadrul Consiliului de Administrație al Societății Naționale de Radiocomunicații, de unde a fost revocat în 2020.

Alături de el, alți membri de frunte ai partidului includ figuri precum Florin Stanciu și David Victor, care aduc contribuții semnificative din experiențele lor anterioare în structuri guvernamentale și militare. Contactul cu mass-media a fost facilitat de declararea unei campanii continue, având ca scop atragerea atenției asupra acuzațiilor privind abuzurile comise în procesul electoral și impactul acestora asupra democrației românești.

Se cer despăgubiri de 1 milion de euro pentru anularea alegerilor

În contextul plângerii penale, organizația susține că acțiunile încearcă să protejeze drepturile a 2,1 milioane de români care l-au votat pe candidatul Călin Georgescu. Este menționată o campanie masivă de denigrare care a fost sprijinită de către state și oficiali publici, generând un sentiment de nesiguranță și descurajare în rândul alegătorilor. Plângerile se axează pe acuzații variate, inclusiv dare de mită, constituirea unui grup infracțional organizat și abuzuri în serviciu. Fiecare plângere solicită despăgubiri pentru prejudicii morale și materiale.

Acțiunile de până acum nu par să se oprească aici, organizatorii anunțând intenția de a continua cu noi solicitări și plângeri pentru demararea rapidă a investigațiilor penale, în lumina acuzațiilor grave și a impactului acestor evenimente asupra democrației din România.