Fost președinte CCR, despre demersul Înaltei Curți de a cere sesizarea CJUE pe pensiile magistraților
Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României (CCR), a comentat recent pe Digi24 despre cererea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la pensiile speciale ale magistraților. Zegrean a evidențiat că, în cazul în care CCR decide să sprijine această solicitare, un răspuns din partea CJUE ar putea dura aproximativ doi ani. Acesta a subliniat că CCR are obligația de a analiza cererea ÎCCJ și de a decide dacă este justificată.
În acest context, fostul președinte CCR a făcut referire la situații similare întâmpinate în Polonia și Ungaria, unde CJUE a favorizat poziția magistraților în procese care discutau vârsta de pensionare a judecătorilor. Aceasta ar putea constitui un precedent de care instanțele românești ar putea ține cont în evaluarea cererii de sesizare a CJUE.
Detalii despre amânarea dezbaterii pe tema pensiilor magistraților
Curtea Constituțională a României a decis să amâne dezbaterea pe subiectul pensiilor magistraților, stabilind ca nouă dată de discuție 18 februarie. Atunci, CCR va decide dacă va sesiza CJUE sau nu. Zegrean a precizat că întârzierea în luarea unei decizii poate avea implicații semnificative, având în vedere faptul că statutul judecătorilor din România poate depinde de rezultatul acestei cereri la CJUE. Această situație nu este fără precedent, judecătorii români având deja experiența grevelor din trecut, precum cele din Polonia care s-au soldat cu victoria în fața instanței europene.
Impactul politic asupra justiției
Zegrean a subliniat că, dacă CCR acceptă să sesizeze CJUE, dosarul de la București se va suspenda până la primirea răspunsului de la CJUE, ceea ce ar putea prelungi și mai mult procesul. În plus, fostul președinte CCR a menționat că judecătorii pot respinge cererea de sesizare dacă o consideră neîntemeiată, dar a subliniat importanța acestei situații din perspectiva interesului național. Totodată, CCR a solicitat de-a lungul timpului consultări similare cu CJUE, însă doar de o dată a recurs efectiv la această opțiune, ceea ce face ca actuala cerere să fie un moment semnificativ pentru sistemul judiciar din România.