Scandalul avionului fiicei lui Victor Ponta
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Andrei Ţărnea, a oferit noi explicații despre repatrierea românilor din Orientul Mijlociu, referindu-se la cazul Irinei Ponta, fiica fostului premier Victor Ponta. În cadrul unei conferințe de presă, Ţărnea a afirmat că toți românii repatriați din Oman au fost îmbarcați pe baza unor criterii precise stabilite pentru asistența consulară, susținând că „colegii din Dubai au respectat criteriile” aplicabile în astfel de situații.
Critica adusă MAE
Această declarație vine în contextul unei controverse legate de eliminarea Irinei Ponta de pe lista pasagerilor unui zbor de repatriere, unde Daciana Sârbu, mama ei, a afirmat că fiica sa a fost scoasă din avion. Scandalul a suscitat reacții vehemente, aducând în centrul atenției gestionarea situației de către minister. Daciana Sârbu a anunțat că intenționează să depună plângere penală împotriva șefei MAE, Oana Ţoiu, pentru abuz în serviciu, susținând că fiica sa reprezenta o „vulnerabilitate de imagine” pentru autorități.
Prioritățile pentru evacuări
Andrei Ţărnea a clarificat că în procesul de repatriere, prioritățile constau în evacuarea copiilor, persoanelor cu probleme medicale și femeilor gravide. Aceste categorii sunt esențiale și vor beneficia întotdeauna de asistență consulară, conform normelor stabilite. De asemenea, purtătorul de cuvânt a specificat că părinții nu pot fi separați de copii în timpul evacuărilor, proclamând că aceasta este o autoritate pe care MAE nu o are, dar care trebuie respectată de autoritățile române.
Numărul românilor afectați
În prezent, MAE a identificat aproximativ 14.000 de cetățeni români înregistrati ca fiind afectați de conflictul din Orientul Mijlociu, dintre care 400 se află în Emiratele Arabe Unite. De la începutul crizei, deja 1.500 de oameni au fost repatriați, unele informații sugerând că acesta este doar începutul unui proces mai amplu care ar putea afecta și alți români aflați în străinătate.
Reacția publicului
Controversa a stârnit un val de reacții din partea mediului politic și a societății civile, accentuând lipsa de încredere în capacitatea autorităților de a gestiona crizele care afectează cetățenii. Jurnaliștii și publicul continuă să se întrebe dacă toate persoanele căror repatriere le-a fost facilitată sunt, într-adevăr, cele care îndeplinesc criteriile menționate.