Fuga Bugetarilor După Salarii Mai Mari
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a semnalat o problemă gravă în cadrul ministerului pe care îl conduce: angajații pleacă către alte ministere din cauza diferențelor salariale considerabile. Acesta a adus în discuție o notă de informare în cadrul unei ședințe de guvern, subliniind necesitatea unei cooperări imediate pentru elaborarea unei noi legi a salarizării bugetare.
Conform informațiilor prezentate de Cseke, ministerele precum Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Transporturilor oferă stimulente de până la 30% din salariul de bază. În contrast, angajații din Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii pot beneficia de stimulente ce ajung până la 40% din salariul de bază, plus un stimulent suplimentar de 25% pentru cei care lucrează la proiecte din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Cseke Attila a exprimat îngrijorarea față de tendința tot mai accentuată a angajaților de a părăsi ministerul său în favoarea celor care le oferă salarii și stimulente mai mari. Acest fenomen ar putea afecta serios programele de finanțare externă dacă nu se iau măsuri rapide. Ministrul a cerut Guvernului să prioritizeze adoptarea noii legi a salarizării, menționând că diferitele niveluri salariale între ministere sunt inacceptabile.
Problema nu este singulară, alții miniștri exprimându-și nemulțumirile referitoare la sistemul salarial. De exemplu, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a criticat faptul că unii angajați din ministerul său au salarii mai mari decât cele ale ministrului. De asemenea, Dragoș Pâslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a adus în discuție faptul că indemnizația sa de aproximativ 12.000 lei nu a fost majorată din 2017.
Legea salarizării bugetare este așteptată să fie adoptată în vara acestui an, fiind un jalon esențial în cadrul PNRR. Aceasta ar urma să stabilească limite pentru sporurile bugetarilor, limitându-le la maximum 20%. Conform planului fiscal, aplicarea noii legi va fi posibilă doar atunci când deficitul bugetar va scădea la 5% din PIB.