George Simion anunţă sesizarea DNA pentru achiziţiile din programul SAFE
Ponașul preşedintelui AUR, George Simion, a declarat luni că va sesiza Direcția Națională Anticorupție (DNA) în legătură cu modul în care au fost gestionate achizițiile din cadrul programului SAFE, acuzând că în cazul companiei Rheinmetall „miroase a corupție”. Această afirmație vine în contextul în care au fost semnalate nereguli legate de împărțirea contractelor care vizează suma totală de 17 miliarde de euro, din care şase din cele 15 contracte au fost acordate companiei germane Rheinmetall.
George Simion a specificat că, în urma unei analize detaliate, a observat că din cele peste 5,6 miliarde de euro care vor fi încasate de Rheinmetall, „prea puțini bani se duc în industria românească de armament”. De asemenea, companii precum Beretta din Italia au acuzat că, deși au depus oferte, nu au fost contactate pentru negocieri.
Detalii despre achizițiile din programul SAFE
Programul SAFE (Security Action for Europe), derulat la nivelul Uniunii Europene, are o valoare totală de 150 de miliarde de euro, din care România beneficiază de aproape 16,6 miliarde. În prima etapă, Guvernul a propus proiecte în valoare de 8,33 miliarde euro, ce urmează a fi aprobate de Parlament. Din lista achizițiilor, cele 15 programe majore includ transportoare blindate, elicoptere și sisteme de apărare aeriană.
Printre cele mai importante achiziții se numără 139 de transportoare blindate Piranha 5, produse în România, și 12 elicoptere H225M Caracal, acestea fiind realizate în parteneriat cu Airbus și Franța. De asemenea, se preconizează achiziționarea de rachete și sisteme antiaeriene, majoritatea contractelor fiind atribuite companiilor externe.
Acuzații de corupție și neprofitabilitate pentru industria românească
George Simion a subliniat faptul că, în calitate de lider al AUR, va adresa aceste acuzații instituțiilor responsabile, argumentând că modul în care se desfășoară aceste achiziții nu beneficiază industria locală. În acest context, Simion a criticat Guvernul pentru lipsa de viziune în sprijinirea producătorilor români și pentru faptul că, dacă ar fi avut puterea de decizie, ar fi căutat să modernizeze fabricile autohtone.
Declarațiile sale sunt susținute de observația că, în spatele acestor contracte, pot exista interese economice și politice ce subminează transparența și competiția corectă în sectorul apărării.