CURTEA DE APEL BUCUREȘTI OBLIGĂ GUVERNUL SĂ PLĂTEASCĂ RESTANȚELE SALARIALE ALE MAGISTRAȚILOR, CU PENALITĂȚI DE 1% PE ZI DE ÎNTÂRZIERE
Data actualizării: 05.05.2026 19:01
Data publicării: 05.05.2026 18:57
Curtea de Apel București a decis să admită acțiunea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, obligând astfel Guvernul României și Ministerul Finanțelor să efectueze plățile nesettled ale drepturilor salariale ale magistraților. Aceste drepturi sunt rezultatul majorărilor stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, iar executarea acestora trebuie realizată prin intermediul unei rectificări bugetare.
TERMEN DE 10 ZILE ȘI SANCȚIUNI PENTRU ÎNTÂRZIERE
Curtea a impus ca Guvernul și Ministerul Finanțelor să respecte termenul de 10 zile pentru îndeplinirea acestei obligații, sub condiția aplicării penalităților de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare.
Judecătoarea Ramona Bușu a confirmat sentința prin respingerea excepțiilor invocate de răspunsuri. Decizia include obligarea pârâților la emiterea actelor necesare și la alocarea integrală a sumelor necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor și altor categorii profesionale îndreptățite, conform titlurilor executorii.
DISPUTE PRIVIND BUGETUL ȘI PLATA RESTANȚELOR
În contextul desfășurării acestui litigiu, este important de menționat că proiectul bugetar pentru 2026 incluzi un fond de aproape 5 miliarde de lei destinat Înaltei Curți, o sumă cu 50% mai mare față de anul anterior, destinată plății drepturilor restante. Aceste restanțe au apărut ca urmare a majorării salariilor magistratilor cu 25% în 2023, aplicată retroactiv din 2018.
Cu toate acestea, Guvernul a optat să amâne unele plăți, direcționând fonduri către un pachet de ajutoare sociale, ceea ce a generat o frustrare substanțială în rândul magistraților și a avut impact asupra securității financiare a acestora.
ARGUMENTELE ÎNALTEI CURȚI
Acțiunea inițiată de Înalta Curte lasă în evidență faptul că nerespectarea drepturilor salariale echivalează cu o încălcare a dreptului de proprietate al magistraților și, mai important, subminează principiul separării puterilor în stat. Aceasta subliniază importanța menținerii unei justiții independente și funcționale, fără interferențe financiare.
Conform cererii înaintate instanței, Înalta Curte a subliniat că nerespectarea obligațiilor financiare afectează nu doar judecătorii cu titluri executorii, dar și legitimitatea instanțelor judecătorești în ansamblul său, impunându-se așadar o reacție promptă și adecvată din partea autorităților.