Guvernul României și Memorandum cu Mastercard: Detalii și Controverse
Cu o zi înainte de a fi demis, Guvernul Bolojan a adoptat un memorandum semnificativ cu Mastercard, menit să sprijine digitalizarea serviciilor publice din România. Această întâlnire a avut loc în contextul discuțiilor anterioare dintre vicepremierul Oana Gheorghiu și reprezentanții companiei, care au fost axate pe accelerarea implementării soluțiilor de identitate digitală.
Pe 20 ianuarie 2026, Oana Gheorghiu a raportat o întâlnire în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI), dar alte detalii despre participanți au fost omise, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la transparența procesului. Discuțiile au fost concentrate pe digitalizarea serviciilor publice, cu scopul de a facilita accessul cetățenilor la o gamă variată de documente digitale.
Memorandum Adoptat cu Imediata Aprobată de Guvern
Memorandumul a fost adoptat pe 4 mai 2026, înainte de demiterea Guvernului, având ca temă principală colaborarea cu Mastercard pentru dezvoltarea unui portofel digital național. Aceasta inițiativă are scopul de a asigura compatibilitatea pe plan european a soluției de identitate digitală, care va permite cetățenilor să stocheze documente precum permise de conducere și diplome universitare într-un sistem sigur.
În descrierea memorandumului, Guvernul subliniază că Mastercard Europe S.A. va oferi asistență tehnică, dar fără implicarea de costuri pentru bugetul public. Proiectul vizează crearea unui ecosistem national care să răspundă cerințelor Europei în materie de identitate digitală, ceea ce a fost salutat de experți, dar a atras și criticii, în special din partea fostului șef al Autorității pentru Digitalizarea României, Dragoș Vlad, care a susținut că ar fi fost necesară o licitație publică.
Controverse și Acuzații de Trafic de Influență
În plus, Oana Gheorghiu a fost subiectul unor acuzații legate de favorizarea companiei Schwarz Group, care deține și Kaufland, prin trimiterea de e-mailuri către șefii ADR și STS. Gheorghiu a respins vehement aceste acuzații, susținând că sunt parte dintr-un atac politic și că toate activitățile sale au fost transparente și legitime.
Într-un context de tensiuni politice, acuzațiile și discuțiile din jurul acestui memorandum sugerează o dinamică complexă în care lipsa de transparență și evaluarea critică a deciziilor guvernamentale pot genera un climat de neîncredere din partea opiniei publice. Aceasta situație subliniază importanța responsabilității și a transparenței în procesul decizional al instituțiilor statului.
Concluzie
Adoptarea memorandumului cu Mastercard de către Guvernul Bolojan, cu o zi înainte de demiterea acestuia, și controversele generate au atras atenția asupra nevoii de claritate și deschidere în administrarea proiectelor de digitalizare. Această situație evidențiază provocările pe care le întâmpină guvernele în a gestiona relațiile cu sectorul privat în mod etic și eficient.