Curtea de Apel București respinge cererea generalului Gheorghiță Vlad
În data de 8 iunie 2026, Curtea de Apel București a refuzat cererea șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, vizând restituirea unui telefon mobil confiscat de procurorii DNA în cadrul unei anchete care îl vizează pe acesta pentru complicitate la uzurparea funcției.
Acuzații aduse generalului Gheorghiță Vlad
Pe 2 iunie 2026, Gheorghiță Vlad a fost chemat la DNA, unde a fost notificat că are calitatea de suspect pentru faptele menționate anterior. Se susține că acesta ar fi intervenit pentru suplimentarea locurilor bugetate la Facultatea de Educație Fizică și Sport, un demers care a condus la scutirea de taxe pentru 20 de candidați, dintre care trei intenționează să se încadreze în Ministerul Apărării Naționale după absolvire.
Deciziile instanței în cazul lui Gheorghiță Vlad
Curtea a respins nu doar cererea de restituire a telefonului, ci și solicitarea de sesizare a Curții Constituționale, invocând inadmisibilitatea acesteia. Instanța a stabilit că acțiunea sa de a contesta ordonanțele DNA nu este întemeiată, concluzionând că măsurile luate de procurori au fost legale și justificate.
Implicarea altor oficiali în scandalul de corupție
Ancheta DNA dezvăluie implicarea și a altor ofițeri superiori, precum general-locotenent Iulian Berdilă, care a semnat o solicitare adresată Ministerului Educației pentru suplimentarea locurilor de buget, contrar legislației în vigoare. Se consideră că prin aceste acțiuni au fost afectate interesele Ministerului Apărării Naționale.
Consecințele acuzațiilor de corupție
Procurorii DNA afirmă că acțiunile generalului Vlad au creat un avantaj necuvenit pentru cei 20 de candidați, vătămând astfel uzanțele instituționale ale Ministerului Apărării. Această situație a generat o reacție publică și politică generată de gravitatea acuzațiilor aduse, intervențiile având potențialul de a afecta încrederea în conducerea militară din România.
Implicații pentru viitorul lui Gheorghiță Vlad și al Armatei Române
Vlad Gheorghiță a solicitat returnarea bunurilor confiscate, iar refuzul instanței ridică întrebări privind viitorul său în funcția actuală, ținând cont de presiunea crescută asupra conducerii Armatei Române în contextul acuzațiilor de corupție. Declarațiile vin de asemenea în contextul solicitărilor de demisie formulate de diverși politicieni, accentuând instabilitatea în rândul conducerii instituțiilor militare.