Comisia Europeană cere României reforme în justiție și în combaterea corupției
Data publicării: 17.07.2026
Conform unui raport recent publicat de Comisia Europeană, România a înregistrat progrese în anumite aspecte ale justiției, însă problemele persistente legate de independența sistemului judiciar și combaterea corupției continuă să fie îngrijorătoare. Raportul, dedicat evaluării statului de drept pentru anul 2026, evidențiază aspecte cheie din activitatea justiției, precum și provocările întâmpinate.
Comisia formulează șapte recomandări esențiale pentru autoritățile române, incluzând îmbunătățirea independenței procurorilor, eficientizarea eforturilor de luptă împotriva corupției și limitarea utilizării ordonanțelor de urgență. De asemenea, se semnalează că anumite măsuri de consolidare a garanțiilor pentru funcționarea judicială nu au fost implementate eficient, iar presiunile asupra judecătorilor continuă să existe.
Raportul mai subliniază că deși gradul de ocupare a posturilor din magistratură a crescut, deficitul de personal în continuare afectează eficiența instanțelor, iar sistemul de asistență judiciară se confruntă cu probleme financiare. Digitalizarea justiției rămâne o prioritate, fiind văzută ca o soluție importantă pentru a îmbunătăți procesul judiciar.
Corupția, între noi măsuri de integritate și efectele prescripției
Evaluarea Strategiei naționale anticorupție 2021-2025 a fost finalizată, iar o nouă strategie pentru 2026-2030 este în curs de elaborare. Cu toate acestea, bilanțul urmăririi penale în cazuri de corupție, atât la nivel mic, cât și în cazurile de mare corupție, nu a arătat îmbunătățiri semnificative, iar instanțele continuă să anuleze procese datorită prescripției răspunderii penale.
În plus, s-au adoptat noi reguli pentru a limita „ușile turnante” și a interzice primirea de cadouri, iar Agenția Națională de Integritate lucrează la un sistem informatic pentru avertizorii de integritate.
Mass-media: probleme privind transparența și accesul la informații
În ceea ce privește mass-media, raportul evidențiază funcționarea deficitară a autorității de reglementare în audiovizual din cauza resurselor insuficiente. Procesul de digitalizare evoluează lent, iar transparența proprietății mass-media și accesul la informații rămân limitate. Noul Cod al audiovizualului a îmbunătățit marcarea conținutului sponsorizat, dar încă persistă probleme legate de autoreglementare.
Progrese limitate în guvernanță și dialog public
Comisia Europeană raportează că Guvernul român a utilizat mai puține ordonanțe de urgență în 2025, dar consultările publice continue să fie superficiale. Rămâne problematica modificărilor frecvente ale legislației, care afectează predictibilitatea și stabilitatea mediului de afaceri. Organizațiile societății civile semnalează restrângerea spațiului civic și presiunile crescute asupra activităților lor.
Comisia solicită continuarea evaluărilor legate de aplicarea legilor justiției, consolidarea independenței și organizării poliției judiciare, precum și măsuri proactive pentru a asigura drepturile omului. Acestea sunt esențiale pentru a îmbunătăți starea generală a statului de drept în România.