„`html
Declarație de stare de alertă la nivel național
Premierul Ilie Bolojan a anunțat, vineri, instituirea stării de alertă la nivel național pe durata lunii august, ca urmare a scăderii semnificative a producției de energie electrică. Aceasta situație este cauzată de seceta severă și debitele extrem de reduse înregistrate pe râuri, în special pe fluviul Dunărea.
Impactul asupra producției energetice
Bolojan a făcut referire la modul în care nivelul apei în zonele de aducțiune ale centralei de la Cernavodă a scăzut drastic. El a subliniat că, din această cauză, s-a impus oprirea unui prim grup de producție, o situație asemănătoare fiind întâlnită și în Ungaria. Ambele țări au fost nevoite să-și reducă capacitatea de producție a energiei electrice la jumătate. Estimările arată că România ar putea pierde 20% din întreaga sa producție de energie electrică.
Importurile de energie și sprijinul din partea Ucrainei
În contextul scăderii producției, premierul a menționat că România va solicita ajutor din partea Ucrainei. În discuțiile avute cu vicepremierul ucrainean responsabil cu energia, s-a convenit ca România să beneficieze de suport cu producția din unele centrale nucleare din Ucraina. Bolojan a subliniat că Transelectrica și Nuclearelectrica vor lua legătura pentru a facilita acest ajutor de urgență.
Recomandări și măsuri interne
Premierul a accentuat importanța interconexiunilor energetice externe, dar și necesitatea utilizării la capacitate maximă a centralelor interne pe gaz și cărbune. În plus, se așteaptă o autorizație de urgență pentru capacitățile de producție finalizate, inclusiv cele de energie regenerabilă, cum ar fi fotovoltaicele și cele eoliene.
Problemele administrative și întârzierea proiectelor energetice
În timpul unei desfășurări detaliate asupra situației, Bolojan a discutat și despre întârzierea în execuția proiectelor de înlocuire a centralelor pe cărbune. El a subliniat că, în ultimele patru ani, România nu a reușit să finalizeze proiectele pentru noi centrale pe gaz și pentru cele regenerabile, ceea ce a dus la o capacitate limitată de înlocuire a centralelor pe cărbune.
Scenariul raționalizării consumului de energie
Referitor la posibile raționalizări de consum pentru marii consumatori, Bolojan a menționat că autoritățile vor trebui să implementeze măsuri voluntare pentru a reduce consumul, în special în orele de seară. El a explicat că măsurile gestionate de Transelectrica sunt deja în curs de aplicare pentru a asigura funcționarea sistemului și a invita populația și companiile să se alăture inițiativei de economisire.
Perspectivele pe termen scurt
Premierul a avertizat că, având în vedere prognozele meteo, seceta se va menține în următoarele două săptămâni, fără precipitații semnificative estimate. De asemenea, a precizat că pe timp de seară cererea de energie se poate încadra în jurul a 8.000 de MW, ceea ce a devenit o provocare majoră pentru sistemul național.
Prioritățile în gestionarea crizei
Bolojan a conchis că acțiunile întreprinse sunt de maximă urgență și că România urmărește să își optimizeze sistemul energetic prin proiecte relevante, cum ar fi dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de energie, inclusiv centru de stocare ceea ce este esențial în perioada de criză energetică cu care se confruntă.
„`