ÎCCJ a amânat pronunțarea unei decizii definitive în cazul plăților restante ale magistraților
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anunțat că pronunțarea unei decizii definitive în procesul deschis împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, referitor la plata restanțelor salariale ale magistraților, a fost amânată pentru data de 20 august 2026. Aceasta vine în contextul în care magistrații solicită remedii pentru sumele restante provenite din majorări salariale aplicate retroactiv.
Contextul procesului și deciziile anterioare
Într-o decizie din primă instanță, Curtea de Apel București a obligat Executivul să achite aceste sume, stipulând că situația financiară necesită rectificări bugetare. Judecătorii au subliniat că miza procesului este de aproximativ 5 miliarde de lei, ceea ce ridică semne de întrebare asupra respectării obligațiilor financiare ale statului față de sistemul judiciar.
Acuzații aduse Guvernului
ÎCCJ a declarat în instanță că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al magistraților care dispun de titluri executorii. Declarațiile instanței subliniază că neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive, valabile de mai bine de zece ani, contravine principiului separării puterilor în stat și autorității instanțelor judecătorești.
Refuzul Guvernului de a plăti și implicațiile sale
Reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale, invocând multiple excepții de neconstituționalitate, ceea ce complică și mai mult situația. Acest demers ar putea aduce efecte semnificative legate de capacitatea instanțelor de a obliga Executivul să aloce fonduri necesare prin rectificări bugetare.
Decizii legislative și bugetare anticipate
În proiectul de buget pentru 2026, Ministerul Finanțelor a propus alocarea a aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ, o sumă semnificativ mai mare comparativ cu anul precedent, având scopul de a acoperi datoriile salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești. Aceste restanțe au apărut în urma majorării salariilor magistraților cu 25% în 2023, decizie impusă de alinierea la reglementările anterioare ale instanțelor.
Concluzie
Situația complicată și recurrentă a neplății salariilor magistratilor subliniază tensiunile existente între puterile statului și riscurile pe care aceste dispute le implică pentru autoritatea sistemului judiciar. Așteptările sunt ca pronunțarea din 20 august să ofere o claritate necesară în acest context contrastant al justiției române.