„`html
Decizia Curții Constituționale amânată
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis să amâne pentru luni, 17 august, pronunțarea unei hotărâri în cazul contestațiilor referitoare la noua Lege a integrității. Acest act normativ a fost contestat printr-o sesizare depusă de 27 de senatori din partidele USR și PNL, precum și printr-o acțiune separată a președintelui Nicușor Dan.
Controverse legate de retroactivitate
Una dintre cele mai controversate prevederi ale legii stipulează că aleșii care au fost declarați incompatibili sau aflați în conflict de interese anterior adoptării noii legi își vor pierde mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii susțin că acest aspect contravine articolului 15 din Constituție, care stipulează că legea nu poate avea efecte retroactive. În special, se consideră că această prevedere vizează priorități politice, inclusiv pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și alți aleși care se află în situații asemănătoare.
Declarațiile de avere și interese
Cea de-a doua mare controversă se referă la obligația de a declara averile și interesele partenerilor de viață ai demnitarilor. Legea extinde obligativitatea de depunere a acestor declarații și către persoanele cu „relații asemănătoare acelora dintre soți”. În acest context, s-a ridicat problema neclarității definiției unei astfel de relații și a ingerenței în viața privată, susținându-se că publicarea averilor persoanelor private, care nu ocupă funcții publice, ar încălca standardele internaționale.
Impactul asupra fondurilor europene
Noul context legislativ legat de Legea integrității este strâns legat de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având un termen limită de promulgare până pe 31 august. Se susține că întârzierea adoptării acestei legi prin contestații politice ar putea bloca accesarea a 771 de milioane de euro din fondurile europene, ceea ce stârnește acuzații din partea social-democraților către USR și PNL că protejează liderii lor prin acțiuni menite să conteste legalitatea acestei legi.
Precedentele internaționale și transparența
Această dispută se desfășoară în condițiile în care, în mai 2025, CCR a restrâns deja caracterul public al anumitor informații din declarațiile de avere. Avertismentele venite din partea Agenției Naționale de Integritate (ANI) și din partea experților anticorupție indică faptul că două legi care restricționează transparența ar putea încălca compromisul internațional al României față de organizații precum OCDE și Comisia Europeană.
„`