Înalta Curte este așteptată să pronunțe decizia finală în procesul intentat Guvernului, cu o miză de 1 miliard de…

„`html

ÎNALTA CURTE ESTE AȘTEPTATĂ SĂ DEA DECIZIA FINALĂ ÎN PROCESUL ÎMPOTRIVA GUVERNULUI CU MIZĂ DE 1 MILIARD DE EURO

Data publicării: 20.08.2026 – Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) se pregătește să pronunțe, pe 20 august, verdictul în dosarul deschis împotriva Guvernului României și a Ministerului de Finanțe. Acest caz, care implică sume semnificative de bani, se referă la plata drepturilor salariale restante pentru magistrați, iar miza totală se ridică la aproximativ 1 miliard de euro.

NEPLATA SUMELOR RESTANTE AFECTEAZĂ DREPTUL DE PROPRIETATE AL MAGISTRAȚILOR

În cadrul procesului, ÎCCJ a subliniat că neplata acestor sume nu doar că încalcă drepturile salariale câștigate prin hotărâri judecătorești definitive, dar și afectează dreptul de proprietate al magistraților. Situația este agravată de faptul că anumite sume au fost obținute retroactiv, în urma unor majorări salariale stabilite prin decizii judecătorești emise începând cu anul 2018.

CONTEXTUL PROCESULUI ÎMPOTRIVA GUVERNULUI

Litigiul a fost inițiat după ce Curtea de Apel București a obligat Guvernul să aloce fonduri pentru a acoperi aceste restanțe, printr-o rectificare bugetară. ÎCCJ a atras atenția asupra faptului că, în cazul în care termenul stabilit de tribunal pentru efectuarea plăților nu este respectat, Executivul va fi supus unor penalități care includ atât amortizări zilnice din suma datorată, cât și amenzi considerabile.

INTERVENȚIA GUVERNULUI ȘI SESIZĂRILE ÎNALTEI CURȚI

În timpul audierilor, reprezentanții Guvernului au solicitat o sesizare a Curții Constituționale pentru a examina constituționalitatea obligației impuse de Înalta Curte de a aloca fonduri prin rectificare bugetară. Aceștia au argumentat că instanțele nu au competența de a impune Executivului măsuri de acest tip, invocând reglementările din legea finanțelor publice și Codul administrativ.

MAJORĂRI SALARIALE RETROACTIVE

Un alt aspect central al acestui proces îl constituie majorările salariale aplicate retroactiv. Acestea au fost inițiate de o hotărâre din 2023 a Înaltei Curți și Parchetului, stipulând o creștere de 25% pentru judecători și procurori, fără ca Guvernul să aloce fondurile necesare în timp util. Amânarea acestor plăți a generat o criză financiară în rândul magistraților, care așteaptă în continuare soluționarea favorabilă a acestui litigiu.

SESIUNEA CURȚII CONSTITUȚIONALE

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, pe 2 iulie 2026, că Guvernul a decis să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu acest conflict juridic de natură constituțională. El a explicat că acțiunile instanței influențează în mod nejustificat autoritatea executivă, invocând astfel principiul separării puterilor în stat. Acest demers al Guvernului subliniază tensiunile existente între ramurile puterii în contextul gestionării financiare

„`