MOTIVAREA CCR PRIVIND CONSTITUȚIONALITATEA „AMENDAMENTULUI FRITZ”
Curtea Constituţională a României a efectuat o evaluare detaliată a legii criticate, subliniind faptul că aceasta nu reglementează un cumul de răspunderi sau sancţiuni care s-ar exclude reciproc, ci stabilește o formă unică de răspundere cu sancţiuni juridice clar definite, destinate să protejeze integritatea funcţiei publice. Această abordare este conforme cu articolul 1 alineatul (5) din Constituţie.
În analiza sa, Curtea a reținut că, începând cu intrarea în vigoare a Constituţiei din 1991, neretroactivitatea legii a devenit un principiu fundamental, pe care nici legiuitorul nu-l poate eluda prin adoptarea de acte normative contrare. De asemenea, judecătorii afirmă că, în ciuda dorinței legitime a legiuitorului de a corecta situaţii considerate nedrepte, acesta nu poate face acest lucru prin legi cu caracter retroactiv. Curtea precizează că măsurile trebuie să respecte principiile constituționale și să utilizeze căi adecvate fără conflicte directe cu acestea.
Judecătorii CCR evidențiază că norma tranzitorie adoptată nu introduce noi sancţiuni pentru fapte din trecut, ci finalizează un mandat a cărui integritate a fost deja afectată. Aceștia subliniază importanța considerației efectelor viitoare ale unor situații juridice create anterior, care trebuie să se încadreze în noile reglementări pentru a asigura coeziunea acțiunilor statului în domeniul funcției publice.
În motivarea deciziilor lor, judecătorii constituționali menționează că, în cazul conflictelor de interese sau stărilor de incompatibilitate a căror efecte juridice nu s-au încheiat, acestea continuă să afecteze integritatea funcției și a demnității publice. Acest lucru duce la o deteriorare a imaginii funcției publice, ceea ce este inacceptabil, subliniind necesitatea de a restabili credibilitatea acestei funcții prin sancționarea comportamentului necorespunzător.
DE CE NU ESTE CONSTITUȚIONAL ARTICOLUL PRIVIND DECLARAȚIA DE AVERE A „PERSOANEI CARE ARE RELAȚII ASEMĂNĂTOARE ACELORA DINTRE SOȚI” CU UN DEMNITAR
Curtea Constituţională a examinat și aspectul reglementării declarației de avere și de interese impusă „persoanei care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu un demnitar, concluzionând că această formulare este insuficientă și neclară. Curtea constată că, în absența recunoașterii de către stat a formelor de conviețuire, legiuitorul nu poate crea obligații sau drepturi bazate pe relații informale, care nu au fost definite juridic.
Curtea subliniază că normele privind depunerea declarațiilor de avere și de interese ar trebui să fie clare și accesibile, astfel încât destinatarii acestor obligații să poată să își adapteze comportamentul conform legislației. De asemenea, impunerea unei autoaprecieri din partea partenerului de fapt pentru a se încadra în definiția de „persoană care are relații asemănătoare” complică și mai mult situația, lăsând loc la interpretări subiective.
În plus, Curtea apreciază că expunerea publică a declarației de interese financiare depășește scopul legitim de asigurare a integrității funcției publice și intră în sfera invazivă a vieții private a funcționarilor. Aceasta generează o situație contrară exigențelor legislației și principiilor constituționale care protejează intimitatea persoanelor.
În concluzie, Curtea a declarat neconstituțional articolul specific privind declarația de avere a persoanelor care au relații asemănătoare acelora dintre soți, în conformitate cu prevederile din Constituție, care impun standarde clare și accesibile în reglementările legale.