AEP propune o lege proprie: conducerea, numită de Parlament, mandat de opt ani și 371 de posturi
Autoritatea Electorală Permanentă a elaborat un proiect de lege de organizare și funcționare care schimbă regulile pentru numirea conducerii instituției. Proiectul a fost prezentat de președintele AEP, Adrian Țuțuianu, care a explicat că instituția nu are în prezent o lege proprie, deși toate autoritățile administrației publice centrale au astfel de reglementări.
„AEP nu are astăzi o lege de organizare și funcționare, ceea ce este anormal. Toate autoritățile administrației publice centrale și autoritățile administrative au legi proprii de organizare. În al doilea rând, activitatea Autorității Electorale Permanente este dispersată în mai multe legi, nu avem o reglementare unitară”, a declarat Adrian Țuțuianu.
Proiectul a fost elaborat de un grup de lucru din cadrul AEP, timp de trei luni, și este structurat pe șase titluri mari cu mai multe capitole. Acesta clarifică statutul juridic, rolul și misiunea AEP și introduce ca noutate managementul administrației electorale și profesionalizarea personalului electoral.
Conducerea, numită prin hotărâre a Parlamentului
O noutate importantă este că președintele și cei doi vicepreședinți ai AEP vor fi numiți prin hotărâre a Parlamentului, cu un mandat de opt ani. În prezent, președintele este desemnat de Parlament, un vicepreședinte de președintele României, iar un alt vicepreședinte și secretarul general de prim-ministru.
„Mi se pare că este anormal ca Executivul să numească majoritatea funcțiilor de conducere din cadrul AEP, în condițiile în care ea are statutul de instituție autonomă aflată sub control parlamentar. De aceea, președintele va putea să facă o propunere, prim-ministrul poate să facă o propunere, dar decizia finală aparține Parlamentului”, a subliniat Țuțuianu. Secretarul general va fi desemnat de președintele AEP.
Proiectul introduce și condiții suplimentare pentru membrii conducerii: studii universitare de master, experiență profesională de cel puțin 15 ani, să nu fi fost condamnați definitiv pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, să nu fi primit sancțiunea disciplinară a destituirii din funcția publică în ultimii cinci ani, să nu fi fost lucrători sau colaboratori ai securității sau ai serviciilor de informații, să nu aibă calitatea de soț, soție sau rudă până la gradul al treilea cu președintele României, membri ai Guvernului ori ai Birourilor permanente ale celor două camere, și să nu fi fost lucrători operativi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.
Două rapoarte anuale și 371 de posturi
Autoritatea va depune la Parlament două rapoarte anuale: unul privind activitatea din anul precedent, până la 15 aprilie a anului următor, și unul privind organizarea și desfășurarea alegerilor sau referendumului, prezentat în cel mult trei luni de la publicarea rezultatelor oficiale.
AEP va dispune de un aparat de lucru organizat la nivel central și teritorial, cu un număr total de 371 de posturi, exclusiv funcțiile de demnitate publică. Structurile teritoriale vor avea un număr redus de personal, de trei sau patru angajați.
Proiectul prevede că toate actele adoptate de AEP vor fi publice, vor putea fi supuse controlului judecătoresc și atacate la Curtea de Apel București. De asemenea, salarizarea personalului va fi identică cu aceea a angajaților de la Parlament, iar membrii personalului vor avea obligația de a declara că nu fac parte dintr-un partid politic.
Amenzi între 5.000 și 20.000 de lei
Proiectul stabilește contravenții pentru obstrucționarea atribuțiilor de control, monitorizare, verificare, inspecție, documentare sau îndrumare, refuzul nejustificat de a pune la dispoziție date, informații sau documente, neefectuarea comunicărilor prevăzute de lege și împiedicarea accesului reprezentanților AEP în spații sau la documente ori sisteme informatice necesare exercitării atribuțiilor. Sancțiunile sunt între 5.000 și 20.000 de lei, termenul de prescripție va fi mai mare de trei ani, iar posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii va fi înlăturată.
Proiectul mai prevede organizarea Centrului național pentru dezvoltarea managementului electoral, ca structură de specialitate fără personalitate juridică, cu misiunea de a realiza formarea profesională, educație electorală, cercetare și documentare. Totodată, sistemul informatic electoral național va fi administrat de Autoritate și va cuprinde registrul electoral, corpul experților electorali, corpul operatorilor de calculator și verificarea cererilor privind votul în străinătate sau prin corespondență.
Adrian Țuțuianu a menționat că va avea săptămâna viitoare întâlniri pe această temă cu partide politice și structurile asociative ale autorităților administrației publice locale și că dorește ca proiectul să fie promovat ca lege de un guvern cu puteri depline sau de parlamentari, nu prin ordonanță de urgență.