Comisia de la Veneția, sesizată cu privire la amendamentul care a dus la încetarea mandatului primarului Timișoarei
Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Gunn Marit Helgesen, a transmis o interpelare oficială către Comisia de la Veneția, la solicitarea a doi membri ai Parlamentului României, prin care cere un aviz privind compatibilitatea dispozițiilor tranzitorii ale Legii nr. 180/2026 cu standardele europene și internaționale aplicabile.
În document, Helgesen arată că a fost informată de doi membri ai ambelor camere ale Parlamentului cu privire la existența unor dispoziții tranzitorii care pun capăt, ex lege, mandatelor elective locale exercitate în prezent, cu efect retroactiv, automat și fără nicio evaluare individualizată. Mandatele urmează să se stingă la expirarea unui termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, respectiv în jurul datei de 30 septembrie 2026.
Solicitarea subliniază caracterul urgent al chestiunii, întrucât aplicarea acestor dispoziții poate duce la încetarea prematură a mandatelor elective locale și poate afecta continuitatea reprezentării democratice locale și stabilitatea autonomiei locale în România.
Recomandările Comisiei de la Veneția au caracter de „soft law”, adică instrumente juridice fără caracter obligatoriu, deși în dreptul internațional contemporan se atestă o tendință de a completa sau de a înlocui legislația tradițională obligatorie cu norme de soft law.
Anterior, Comisia Europeană a precizat că Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de a șasea și ultima cerere de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române, și că serviciile sale sunt angajate în discuții tehnice care susțin implementarea PNRR până la termenul-limită de 31 august 2026. Președintele grupului PPE, Manfred Weber, și lidera grupului Renew Europe, Valérie Hayer, au atras atenția, într-o scrisoare adresată șefei executivului UE, asupra preocupării grave pentru respectarea statului de drept în România și asupra riscului ca plata a 770 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență să contribuie neintenționat la subminarea democrației românești, solicitând atenția și acțiunea urgentă a Comisiei.
Curtea Constituțională a reținut că legea criticată nu reglementează un cumul de răspunderi sau sancțiuni care s-ar autoexclude reciproc, ci o singură formă de răspundere cu sancțiuni definite juridic, menite să protejeze integritatea funcției, fără a încălca art. 1 alin. (5) din Constituție. Curtea a menționat că, după intrarea în vigoare a Constituției din 1991, neretroactivitatea legii a devenit un principiu constituțional, iar legiuitorul nu poate adopta acte cu încălcarea lui.
Potrivit judecătorilor CCR, norma tranzitorie nu introduce o nouă sancțiune personală pentru o faptă din trecut, ci încheie o funcție sau un mandat a cărui integritate a fost afectată, impunându-se luarea în considerare a efectelor viitoare ale situației juridice născute anterior intrării în vigoare a noii legi în materia integrității publice ca fiind o situație în curs, căreia i se aplică prevederile legii noi.
Reprezentanții PSD au transmis, după sesizarea depusă la Comisia Europeană de către USR, că încercarea USR de a dezinforma Parlamentul European și Comisia Europeană pentru a interveni cu rezoluții și sancțiuni împotriva României reprezintă un act iresponsabil de trădare națională. Social-democrații au arătat că USR solicită oficialilor europeni să pedepsească România în favoarea președintelui lor de partid, omițând să precizeze că acesta este un condamnat definitiv pentru conflict de interese, și au calificat demersul drept o campanie antinațională și antieuropeană.