Alexandru Nazare avertizează că bugetul pentru 2027 ar putea fi mai dificil decât cel din 2026
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că anul viitor ar putea fi „chiar mai dificil din punct de vedere bugetar” decât 2026, subliniind că prudența, precauția și responsabilitatea sunt esențiale în elaborarea bugetului. Avertismentul vine în contextul în care România se confruntă cu multiple presiuni economice și cu un test important privind evaluarea ratingului de țară.
Nazare a explicat că delegația agenției de rating S&P își continuă evaluarea în aceste zile, iar la finalul săptămânii va anunța dacă menține ratingul sau dacă țara noastră ajunge în categoria investițională nerecomandată. Declarațiile vin în contextul în care România nu are un guvern cu puteri depline de cinci luni, iar Guvernul Mureșan nu are deocamdată voturile necesare pentru a fi învestit.
Ratingul de investiții se păstrează prin rezultate, nu prin promisiuni
„Un rating de investiții nu se păstrează prin promisiuni sau declarații. Se păstrează prin rezultate – garantate prin execuție, prin predictibilitate și prin continuitatea politicilor responsabile”, a afirmat Nazare. El a precizat că România va intra în anul 2027 cu obligații și presiuni care există deja, iar cheltuielile noi vor apărea pe fondul unor probleme structurale legate de dimensiunea și eficiența administrației publice.
Ministrul a atras atenția că, după doi ani în care salariile din sectorul public și pensiile nu au fost indexate, presiunile pentru recuperarea puterii de cumpărare nu pot fi ignorate. De asemenea, România are un stoc important de obligații rezultate din hotărâri judecătorești neachitate în ultimii ani, care trebuie gestionate responsabil.
Evaziunea și economia gri erodează baza de venituri a statului
Nazare a declarat că evaziunea și economia gri sunt fenomene complexe care, deși sunt din ce în ce mai bine identificate și monitorizate datorită digitalizării, erodează considerabil baza de venituri a statului. El a menționat că există angajamente de reducere sau de eliminare a unor taxe – măsuri importante pentru competitivitatea economiei, dar care reprezintă venituri care nu se vor mai regăsi în bugetul anului viitor.
Ministrul a amintit și că România va rămâne fără fondurile europene din PNRR în 2027. „Dacă vrem să păstrăm investițiile la un nivel ridicat, trebuie să compensăm această schimbare prin fondurile politicii de coeziune, o prioritizare mult mai strictă a investițiilor naționale și, mai ales, printr-o participare mai mare a capitalului privat”, a explicat el.
Statul nu poate angaja noi cheltuieli fără surse solide de finanțare
Nazare a subliniat că statul nu poate angaja noi cheltuieli sau noi angajamente permanente fără surse solide de finanțare, iar bugetul pentru 2027 trebuie să pornească de la această realitate. El a spus că predictibilitatea fiscală înseamnă și onestitate în comunicarea constrângerilor și priorităților.
„Avem nevoie de un buget pentru 2027 realist și credibil, care să continue consolidarea, dar care să pregătească în același timp economia pentru trecerea de la modelul de investiții susținut excepțional de PNRR la un model bazat mai mult pe fonduri europene structurale, capital privat și investiții publice atent prioritizate”, a arătat ministrul.
Acesta consideră că consolidarea fiscală nu poate fi singura ambiție a României, ci trebuie să treacă de la stabilizare la creștere, adică mai mult capital privat, investiții inteligente în producție, energie, infrastructură, industrie, exporturi și locuri de muncă mai bine plătite.
Problemele amânate devin mai scumpe
Nazare a amintit că România anului 2021 pornea la drum cu un PNRR de aproximativ 29 de miliarde de euro și cu un set de reforme care trebuiau să rezolve o parte dintre problemele structurale ale statului. „Câțiva ani mai târziu, am ajuns la cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și la o perioadă de inflație ridicată, iar acum trebuie să corectăm aceste dezechilibre într-un timp mult mai scurt și cu costuri mult mai mari”, a declarat el.
Ministrul a încheiat prin a spune că problemele amânate nu dispar, ci devin mai scumpe, iar nota de plată este suportată de economie, de antreprenori și, în cele din urmă, de fiecare cetățean – prin taxe, inflație, dobânzi mai mari sau mai puține resurse pentru investiții și servicii publice.