CCR dezbate sesizarea lui Grindeanu privind un posibil conflict juridic între Guvern și Parlament pe Ordonanța SAFE
Curtea Constituțională urmează să decidă miercuri dacă Ordonanța de urgență nr. 38 din 2026, adoptată de Guvernul Bolojan după demiterea Executivului prin moțiune de cenzură, respectă Constituția. Ordonanța stă la baza unor contracte de apărare și infrastructură finanțate prin programul european SAFE.
România are la dispoziție 16,7 miliarde de euro prin acest instrument, iar contractele semnate până în prezent depășesc 9 miliarde de euro. În cazul în care Curtea Constituțională declară ordonanța neconstituțională, România ar putea pierde o parte semnificativă dintre aceste proiecte.
Sesizarea depusă la Curtea Constituțională de Sorin Grindeanu susține că Guvernul Bolojan a depășit limitele constituționale după ce a fost demis prin moțiune de cenzură. Potrivit sesizării, proiectul ordonanței de urgență, adoptat pe 4 mai, a fost modificat în ziua moțiunii, pe 5 mai, iar forma finală a fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial pe 8 mai, la trei zile după demiterea Executivului.
„Conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată”, se arată în sesizare.
Documentul mai precizează că reglementarea prin Ordonanța de urgență nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și la Senat – a transformat Guvernul „dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul”.
Sesizarea invocă și expunerea de motive a legii de aprobare, care recunoaște explicit că „completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului”.
„Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție”, se mai arată în sesizare.
Liderul PSD a argumentat că Executivul interimar nu avea dreptul să exercite atribuții de legiferare, ci doar să asigure administrarea problemelor curente. De cealaltă parte, Guvernul a susținut că ordonanța a fost repusă pe ordinea de zi în ședința din 8 mai pentru a se lua act de avizul negativ al Consiliului Legislativ, potrivit legii.
România are o alocare de 16,7 miliarde de euro în cadrul instrumentului de apărare SAFE, iar contractele deja semnate depășesc 9 miliarde de euro. Aceste proiecte ar putea fi puse în pericol de decizia pe care Curtea Constituțională o va pronunța miercuri.