CCR dezbate sesizarea premierului interimar privind restanțele salariale ale magistraților
Curtea Constituțională a României este așteptată să se pronunțe miercuri asupra sesizării premierului interimar Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților.
Contextul sesizării
Sesizarea a fost depusă după ce Instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță în dosarul privind neplata unor restanțe salariale apărute în urma majorărilor stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Argumentele premierului interimar
Într-o declarație din 2 iulie, Ilie Bolojan a explicat decizia de a sesiza Curtea Constituțională. El a susținut că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice.
„Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”, a afirmat Bolojan.
Premierul interimar a invocat Legea 500 din 2002 privind finanțele publice și Codul administrativ, potrivit cărora elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive ale puterii executive și legislative.
„În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanțelor salariale din zona de Justiție”, a declarat Bolojan.
Solicitarea Înaltei Curți
Premierul interimar a precizat că, în luna martie, Înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde de lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe.
„Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Guvernul a contestat această acțiune, iar termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie”, a explicat Bolojan.
Prima instanță a stabilit, pe lângă această sumă, și penalități de 1% pe zi, ceea ce reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, echivalentul a aproximativ nouă milioane de euro, la care se adaugă amenzi și alte sancțiuni stabilite pentru Ministerul Finanțelor și pentru Guvern.
Premierul interimar a menționat că acest cuantum este în realitate mult mai mare, întrucât, în afara sumelor solicitate de Înalta Curte, există și sume în zona de Parchet, de aproximativ trei miliarde de lei.
Poziția Ministerului Finanțelor
Ministerul Finanțelor consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea prejudicii grave asupra bugetului de stat.
Decizia Curții de Apel București
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților.
Instanța a stabilit că decizia trebuie pusă în executare în termen de zece zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată la primul termen al procesului.