ROBOR depășește pragul de 6%. Peste 152.000 de români cu credite ipotecare plătesc rate mai mari
Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea ratelor pentru aproximativ 152.000 de români, a urcat joi la 6,06%, cel mai ridicat nivel de la începutul anului. Creșterea vine într-un context economic sensibil, la doar o zi după respingerea guvernului propus de Siegfried Mureșan și cu o zi înainte ca agenția de rating Standard & Poor’s să anunțe dacă menține țara în categoria recomandată investițiilor sau o retrogradează.
Datele publicate de Banca Națională a României joi, 1 octombrie 2026, arată că indicele ROBOR la trei luni a urcat de la 5,98% la 6,06%, depășind astfel pragul psihologic de 6%. Este cea mai ridicată valoare consemnată de la începutul anului și egalează nivelul înregistrat la 12 ianuarie 2026.
ROBOR a accelerat puternic în ultimele zile
Evoluția indicelui din ultima săptămână arată o tendință clară de creștere: pe 23 septembrie, ROBOR era 5,85%; pe 24 septembrie, 5,93%; pe 25 septembrie, 5,97%; pe 28 septembrie, 5,97%; pe 29 septembrie, 5,98%; pe 30 septembrie, 5,98%; iar pe 1 octombrie a ajuns la 6,06%. Saltul de peste 0,2 puncte procentuale într-un interval de numai câteva zile reflectă tensiunile din piața financiară și incertitudinile care planează asupra economiei românești.
Rate mai mari pentru românii care au rămas cu ROBOR
Creșterea ROBOR afectează direct aproximativ 152.000 de români care au credite ipotecare sau imobiliare, dar și peste 115.000 de companii, potrivit datelor centralizate de Banca Națională a României la 30 iunie 2026. Pe segmentul corporate, mai mult de jumătate din firmele cu finanțări luate de la bănci au creditele legate de ROBOR, respectiv 116.238. Pe segmentul retail, peste 152.000 de români au cumulat credite ipotecare standard, credite Prima casă/Noua casă și credite de consum în lei legate de ROBOR.
Piața așteaptă verdictul Standard & Poor’s
Creșterea ROBOR apare cu numai o zi înainte ca experții Standard & Poor’s să anunțe dacă România își păstrează ratingul în categoria recomandată investițiilor sau dacă va fi retrogradată în categoria speculativă, cunoscută în limbaj financiar drept „junk”. O eventuală retrogradare ar putea majora costurile de finanțare ale statului și ar amplifica presiunile asupra dobânzilor din economie, într-un context deja marcat de instabilitate politică după respingerea în Parlament a guvernului propus de Siegfried Mureșan.