S&P menține ratingul României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă
S&P Global Ratings a menținut ratingul suveran al României la BBB-/A-3, atât pentru datoria pe termen lung, cât și pentru cea pe termen scurt, în valută și în moneda locală. Decizia a fost anunțată pe 2 octombrie 2026, iar perspectiva asociată calificativului rămâne negativă. România se află astfel în continuare la ultima treaptă a categoriei recomandate pentru investiții, iar agenția subliniază că riscurile legate de consolidarea finanțelor publice și reducerea deficitelor externe rămân ridicate.
Consolidarea fiscală și fondurile europene
Ajustarea fiscală din 2026 continuă să fie pusă în aplicare, în pofida faptului că România nu a reușit să formeze un nou guvern după dizolvarea coaliției în luna mai. S&P consideră că procesul de consolidare fiscală din 2027 și 2028 ar urma să fie susținut de procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. Peste 90% din alocările prin Planul Național de Redresare și Reziliență au fost securizate până în septembrie, iar agenția estimează că rata de absorbție va depăși 90% în cazul granturilor și 95% pentru împrumuturi. Fondurile europene ar urma să reprezinte aproximativ 3,5% din PIB în 2026.
Riscuri de retrogradare și condiții pentru stabilizare
Perspectiva negativă reflectă riscurile legate de implementarea măsurilor necesare pentru consolidarea finanțelor publice și reducerea deficitelor externe. Ratingul ar putea fi redus dacă procesul îndelungat de formare a guvernului ar împiedica reducerea deficitului fiscal în 2027 și 2028. În scenariul favorabil, perspectiva ar putea deveni stabilă dacă deficitele fiscal și extern s-ar reduce suficient, susținute de un plan credibil de politici pe termen mediu și de o revenire a creșterii economice.
Blocajul legislativ și presiunile electorale
România riscă să piardă 750 de milioane de euro din granturile PNRR din cauza neadoptării legii unitare privind salarizarea în sectorul public. Cheltuielile cu salariile din sectorul public au reprezentat aproape 25% din totalul cheltuielilor în 2025. S&P avertizează și asupra riscului ca apropierea alegerilor din 2028 să amplifice presiunile pentru creșterea cheltuielilor, în condițiile în care deficitele fiscale s-au majorat istoric cu aproximativ 1,3% din PIB în anii electorali.
Deficitul de cont curent și estimările economice
Pentru 2026, S&P estimează un deficit de cont curent de 7,5% din PIB, care ar urma să rămână cu aproximativ un punct procentual peste traiectoria deficitului fiscal până în 2029. Investițiile străine directe sunt în scădere, ceea ce face problematică structura finanțării externe. Agenția estimează o contractare a economiei cu 0,5% în 2026, urmată de o creștere de 2,25% în 2027. Inflația persistentă, lipsa de claritate a politicilor interne și tensiunile geopolitice rămân riscuri pentru acest scenariu.
Neptun Deep și provocările demografice
Un factor favorabil pentru profilul macroeconomic al României este proiectul de gaze naturale Neptun Deep, programat să intre în exploatare în primul trimestru din 2027. Proiectul, în valoare de 4 miliarde de euro, ar putea transforma România într-unul dintre principalii producători de gaze din Uniunea Europeană. Pe termen lung, S&P include printre provocările structurale evoluțiile demografice nefavorabile, reducerea populației de vârstă activă putând afecta ritmul de creștere economică.