Lovitură pentru Romprest: sarea plătită public, cerută „în depozit, nu pe hârtie”

Viceprimarul Sectorului 1 cere Romprest să justifice 1.624 de tone de sare plătite din bani publici

Viceprimarul Sectorului 1, Iulian Hatmanu, a solicitat companiei Romprest să livreze, până la 14 noiembrie 2026, un stoc de 1.624 de tone de sare de deszăpezire, achitat din fonduri publice cu aproximativ 750.000 de lei. Potrivit viceprimarului, operatorul nu poate justifica această cantitate. „Sarea plătită de oameni trebuie să fie în depozit, nu pe hârtie”, a transmis Iulian Hatmanu.

Anunțul intervine cu puțin timp înainte de debutul sezonului rece și se înscrie într-un conflict mai vechi între administrația locală și fostul operator de salubritate.

Discrepanțe între documente și raportările de la comandamentele de iarnă

Conform datelor prezentate de viceprimar, în iarna 2025–2026 Sectorul 1 a achiziționat 5.030 de tone de sare, pentru care a plătit 2.343.328 de lei. La acestea s-ar fi adăugat alte 627 de tone rămase din sezonul anterior, stocul total ajungând la 5.657 de tone. Iulian Hatmanu susține că Romprest a raportat consumul întregii cantități, însă documentele depuse nu acoperă tot ce a fost raportat.

Viceprimarul a precizat că actele pentru validarea consumurilor au fost transmise de Romprest abia pe 21 septembrie 2026 și că, după compararea lor cu datele comunicate la comandamentele de iarnă din decembrie 2025 și ianuarie 2026, au fost identificate „discrepanțe majore”.

Primăria preia achiziția directă a materialelor antiderapante

Consiliul Local a retras mandatul prin care Romprest putea achiziționa, în numele și pe banii Sectorului 1, materialele antiderapante. Pentru sezonul 2026–2027, primăria va cumpăra direct sarea și va monitoriza stocurile și consumurile, astfel încât fiecare tonă să poată fi justificată.

Iarna 2026: străzi blocate și penalități de milioane de lei

Disputa privind sarea vine după episodul de ninsori din februarie 2026, când primăria a reclamat că sectorul a rămas cu străzi și trotuare blocate la aproape două zile de la începutul ninsorii. Administrația a afirmat că operatorul a folosit doar 800 de tone de sare, deși ar fi putut răspândi 2.000 de tone.

Pentru deszăpezirea considerată necorespunzătoare, penalitățile au ajuns la 3,3 milioane de lei, la care se adaugă amenzi. În februarie 2025, Romprest primise deja o amendă de jumătate de milion de lei pentru o intervenție ineficientă la deszăpezire. Compania a contestat decizia de încetare a contractului, susținând la acel moment că este ilegală.

Contract încheiat, litigii în instanță

Contractul de salubritate fusese semnat în 2008, pe o durată de 25 de ani. Consiliul Local a votat încetarea lui din 20 iunie 2026, iar Romprest a avertizat că, în caz de reziliere anticipată, ar putea solicita despăgubiri de 1,13 miliarde de lei. Tribunalul București a respins pe 8 mai 2026 cererea Romprest privind durata contractului. Tot în instanță, compania a pierdut și o cerere de restituire a garanției de bună execuție, în valoare de 9 milioane de lei.

De la 1 iulie 2026, salubrizarea sectorului este asigurată de Blue Planet, printr-un contract de tranziție de 95,5 milioane de lei pentru 12 luni, comparativ cu 168 de milioane de lei cât ar fi costat aceeași perioadă cu Romprest, potrivit calculelor primăriei.

Raport oficial: prejudiciu de peste 200 de milioane de lei în contractul cu Sectorul 1

Un raport realizat de mai multe instituții de control ale statului, inclusiv Curtea de Conturi, Ministerul Finanțelor Publice și DIICOT, a evidențiat nereguli grave în contractul de salubrizare derulat de Romprest cu Primăria Sectorului 1 în perioada 2016–2022. Potrivit verificărilor, operatorul ar fi practicat tarife supraevaluate, majorând cu 50% tariful de salubritate, ceea ce ar fi provocat o pagubă estimată la 167 de milioane de lei în bugetul local. La aceasta s-au adăugat servicii necontractuale, dar plătite de Primărie, ceea ce ar ridica prejudiciul total la peste 243 de milioane de lei — bani proveniți, în ultimă instanță, din taxele și impozitele locuitorilor sectorului.

Anchete penale și condamnări în dosare mai vechi

Compania Romprest se confruntă de ani buni cu anchete penale, controale ale instituțiilor statului și procese pierdute în instanță. Numele companiei apare în dosare ale DNA și DIICOT privind constituirea unui grup infracțional organizat, angajări fictive, tranzacții fictive și delapidare.

Romprest a fost implicată și într-un dosar instrumentat de DIICOT Ploiești, privind un grup infracțional coordonat de fostul om de afaceri Florian Walter, decedat între timp, acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani prin achiziții fictive facturate de firme-fantomă, în perioada 2012–2014. Tribunalul Prahova a pronunțat în 2020 condamnări de până la 7 ani și 4 luni de închisoare, iar Romprest a fost obligată la plata unui prejudiciu de aproape 20 de milioane de lei.