Dispută pe finanțarea Sănătății: Bolojan vorbește despre „prostie sau premeditare”, Rogobete respinge acuzațiile
Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății și propus să revină în funcție dacă Guvernul Luca Niculescu va trece de votul Parlamentului, a răspuns sâmbătă seară acuzațiilor formulate de Ilie Bolojan în cadrul ședinței PNL privind subfinanțarea unităților de primiri urgențe. Bolojan a susținut că Ministerul Sănătății a alocat de la început sume insuficiente pentru UPU-uri și a vorbit fie despre „iresponsabilitate”, fie despre o posibilă tactică prin care cheltuielile esențiale sunt lăsate neacoperite pentru a pune presiune înaintea rectificării bugetare.
Rogobete respinge acuzația și afirmă că Ministerul Sănătății a solicitat de la început mai mulți bani pentru zona de urgență, dar a primit cu aproape 30% mai puțin. „E o explicație care încearcă, de fapt, să mascheze absența unor argumente reale”, a declarat fostul ministru.
„Am cerut 650 de milioane de lei și am primit circa 460 de milioane”
Potrivit lui Rogobete, pentru zona de urgență, care include UPU-urile, ambulanțele și alte programe, Ministerul Sănătății a cerut 650 de milioane de lei, însă suma aprobată a fost de aproximativ 460 de milioane. „Alocarea primită a fost de 460 și ceva de milioane, deci o scădere de aproape 30% față de cât am solicitat”, a spus el.
Fostul ministru susține că a avertizat încă din luna august că banii pentru urgențe se vor termina în toamnă. „Acum spune că e cu premeditare. Ferească Dumnezeu să faci o asemenea alocare cu premeditare în zona de urgență”, a afirmat Rogobete.
El a dat exemplul Spitalului Floreasca, care a ajuns anul trecut la cheltuieli de aproximativ 10 milioane de lei după o rectificare pozitivă, deși bugetul inițial fusese de doar 5,5-6 milioane de lei. Rogobete a mai arătat că și anul trecut au fost necesare două rectificări pozitive pentru sănătate, una în septembrie și alta în noiembrie, pentru ca sistemul să funcționeze până la finalul anului.
Rogobete: deficitul a fost prioritatea guvernului, nu sănătatea
Fostul ministru afirmă că bugetul a fost subdimensionat pentru că prioritatea Guvernului Bolojan a fost reducerea deficitului. „Singurul obiectiv pentru care a funcționat Guvernul acesta a fost de a reduce deficitul cu orice preț. Și uite unde am ajuns”, a spus el.
Întrebat despre programele pentru oncologie, diabet, dializă, boli cardiovasculare, HIV/SIDA, vaccinare și transplant, Rogobete a precizat că necesarul estimat pentru toate programele gestionate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate este de aproximativ 6 miliarde de lei, față de 8 miliarde de lei cât fusese necesar la rectificarea de anul trecut. „Este un sistem care, dacă se colapsează, lucrurile degenerează și țara nu poate funcționa fără un sistem de sănătate bine finanțat”, a avertizat el.
Referitor la pacienții care reclamă că nu își mai găsesc medicamentele, Rogobete a spus că „soluții există”, inclusiv prin reprioritizări în interiorul CNAS, dar că este nevoie și de bani suplimentari la rectificare.
Critici privind fondul de rezervă și planurile de reorganizare
Fostul ministru a criticat și faptul că guvernul nu a folosit fondul de rezervă pentru a evita problemele din UPU-uri și ambulanțe. „De ce nu au scos din fondul de rezervă câteva zeci de milioane doar pentru UPU și ambulanțe?”, a întrebat el, precizând că 20-30 de milioane de lei ar fi putut fi direcționate rapid către marile spitale și unitățile de primiri urgențe. „Puteau să scoată fără nicio problemă câteva zeci de milioane din fondul de rezervă (…) astfel încât să nu ajungem cu emoții că vin pacienți cu infarct în UPU și nu mai există decât o doză, de exemplu, pentru tratament”, a declarat Rogobete.
Dacă va reveni la conducerea Ministerului Sănătății, Rogobete a anunțat că va continua reorganizarea spitalelor, regândirea gărzilor și modificarea normativului de personal. El consideră urgente și pornirea programelor naționale de screening, în special pentru cancer, precum și implementarea Fondului de Inovație, prin care pacienții ar putea avea acces la terapii noi și molecule moderne prin studii clinice și parteneriate public-private.