Repornirea Centralei de la Cernavodă, estimată pentru următoarele săptămâni
Centrala Nucleară de la Cernavodă ar putea fi repornită parțial în aproximativ două săptămâni, iar cel de-al doilea reactor ar putea intra în funcțiune după data de 1 noiembrie, a declarat Dumitru Chisăliță, ministrul propus pentru a conduce Ministerul Energiei. El a explicat că această repornire este esențială pentru ca România să treacă iarna fără o criză energetică.
„Avem în momentul de față problema Cernavodă, o centrală care este oprită de aproape trei luni de zile, care a scos 20% din sistem. Reorientarea către repornirea acestei centrale este esențială pentru ca iarna următoare să fie o iarnă care să poate să fie trecută”, a afirmat Chisăliță.
Creșterea nivelului Dunării, factor decisiv
Potrivit oficialului, reluarea funcționării depinde de evoluția nivelului fluviului. „În momentul de față vedem că avem o creștere a nivelului Dunării la Baziaș și ea a început undeva pe 12 octombrie. Dacă situația va merge așa cum este previzionat în momentul de față, probabil că în două săptămâni ar putea să intre în funcțiune un reactor de la Cernavodă și probabil că imediat după 1 noiembrie și al doilea reactor dacă prognozele se vor menține. Toate aceste elemente vor îmbunătăți și prognoza, respectiv capacitatea Hidroelectrica de a furniza energie electrică”, a explicat el.
Ambele reactoare, oprite din cauza nivelului scăzut al Dunării
Unitatea 1 a fost oprită controlat la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la 13 august 2026, din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, care a afectat alimentarea cu apă pentru răcire. Nuclearelectrica a precizat că, pe toată perioada opririi, securitatea nucleară este asigurată prin sisteme redundante, proceduri specifice și echipe de specialiști alocate permanent, iar situația afectează exclusiv producția de energie electrică. Unitățile vor rămâne în stare oprită sigură până când nivelul Dunării va permite reluarea funcționării în condiții de siguranță.
Secretarul de stat Cristian Bușoi a afirmat că nu există niciun risc pentru securitatea nucleară și că sistemele de siguranță funcționează, echipamentele sunt protejate, iar măsurile necesare sunt aplicate permanent. El a subliniat că reluarea funcționării celor două unități se va face numai când condițiile hidrologice vor permite acest lucru în deplină siguranță.
Situația hidrologică și importanța pentru sistemul energetic
Debitele Dunării la intrarea în țară au scăzut sub 1.200 de metri cubi pe secundă, iar nivelul la Cernavodă a ajuns la 10 octombrie la cota de –259 de centimetri, la numai trei centimetri deasupra pragului de –262 de centimetri, sub care pomparea apei de răcire devine o problemă. Administrația Națională „Apele Române” a decis suplimentarea de urgență a debitului fluviului cu apă din acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei.
Repornirea centralei este importantă pentru că cele două reactoare asigură 1.300 de megawați în bandă. După redeschidere, România nu va mai fi nevoită să importe energie, mai ales seara, când cererea este cea mai ridicată și prețurile sunt cele mai mari.
Chisăliță a atras atenția că este primordial ca Guvernul să pregătească o strategie pentru ca o astfel de criză să nu se mai repete. El a declarat că, până când România nu are certitudinea siguranței energetice, nu trebuie oprite capacități existente, cum sunt centralele pe cărbune. „Până la momentul în care n-o să avem capacități securitare care într-adevăr să funcționeze, nu să le avem în proiect și pe hârtie, lucrurile nu mai trebuie să determine oprirea niciunei capacități care există în momentul de față”, a explicat ministrul propus la Energie.