Ungaria a coborât inflația de la 26% la 1,6%, România rămâne la 6,6%
Ungaria a traversat în 2022–2023 una dintre cele mai severe crize inflaționiste din Uniunea Europeană, cu o rată anuală apropiată de 26%. În septembrie, indicatorul a coborât la 1,6%, mult sub nivelul de 6,6% înregistrat în România. Diferența readuce în discuție eficiența politicilor economice, impactul intervențiilor asupra prețurilor și rolul stabilității monedei naționale.
De ce au explodat prețurile în Ungaria
Creșterea accelerată a prețurilor din Ungaria a avut mai multe cauze: cheltuieli publice ridicate în perioada preelectorală, deficite bugetare și deprecierea forintului. Slăbirea monedei a scumpit importurile, inclusiv energia, amplificând efectele crizei internaționale. Plafonarea prețurilor la anumite alimente, carburanți și utilități a limitat temporar unele costuri, dar a generat dezechilibre pe piață, iar comercianții au transferat o parte din presiuni asupra altor produse.
Forintul și măsurile guvernamentale
Autoritățile maghiare au ajustat ulterior abordarea, iar măsurile de intervenție asupra prețurilor au continuat și sub executivul condus de Péter Magyar. Stabilizarea și aprecierea forintului au contribuit la îmbunătățirea condițiilor economice, moneda maghiară fiind descrisă drept una dintre cele mai performante din regiune de la începutul anului. În paralel, banca centrală a coborât ținta de inflație la 2,5%. Reducerea inflației nu înseamnă însă că prețurile au revenit la nivelurile anterioare crizei, ci că ritmul anual al scumpirilor a încetinit.
Retailerii cer eliminarea plafonării marjelor de profit
După mai multe luni în care unele alimente s-au ieftinit, retailerii îi solicită noului premier să elimine restricțiile privind marjele comerciale. Comercianții susțin că renunțarea la aceste limite nu ar conduce automat la scumpiri importante și ar putea permite extinderea promoțiilor. Guvernul nu a oferit încă un răspuns clar privind modificarea regulilor.
România: de ce a revenit inflația la 6,6%
În România, inflația anuală a scăzut de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, după disiparea unei părți din efectele majorărilor de TVA și accize și ale modificărilor din sectorul energiei. În septembrie, rata anuală a urcat din nou, la 6,6%, conform datelor Institutului Național de Statistică. Serviciile, carburanții și anumite bunuri de consum continuă să exercite presiune asupra bugetelor gospodăriilor.
Serviciile, carburanții și chiriile pun presiune pe bugete
Serviciile s-au scumpit cu 11% într-un an. În transporturi, motorina costă cu 37,6% mai mult decât în urmă cu un an, iar benzina, cu 28,4%. Chiriile au înregistrat o creștere de 39%, amplificând presiunea asupra celor care locuiesc cu chirie, în special în marile orașe. Prețurile alimentelor au avut o evoluție mai moderată, cu o creștere medie de aproximativ 3%, iar unele produse s-au ieftinit: fructele proaspete cu 16%, cartofii cu 3,6%, făina cu 3%. Cafeaua s-a scumpit însă cu 13,7%, iar ouăle cu 10,8%.
Salariile cresc, dar puterea de cumpărare scade
În august, salariul mediu net a crescut cu 5,6% față de aceeași lună a anului precedent, însă câștigul salarial real a scăzut pentru a 14-a lună consecutiv. Chiar dacă angajații primesc nominal mai mulți bani, creșterea veniturilor nu este suficientă pentru a menține aceeași putere de cumpărare, efectul resimțindu-se mai ales la cheltuielile recurente: locuință, transport și servicii.
Ce estimează BNR și FMI pentru România
Banca Națională a României a menținut dobânda-cheie la 6,50% la ședința din 8 octombrie și anticipează noi presiuni inflaționiste până la sfârșitul anului, pe fondul evoluției prețurilor la carburanți, energie și alte materii prime, inclusiv produse agroalimentare. Conflictul din Orientul Mijlociu și seceta sunt menționate printre factorii care pot contribui la volatilitatea costurilor, iar economiștii nu se așteaptă ca dobânda-cheie să fie redusă înainte de primăvara anului 2027. Prognozele FMI indică o inflație de 8,2% pentru România în 2026 și de 4,1% în 2027, ceea ce ar menține țara printre economiile UE cu cele mai ridicate rate. Pentru Ungaria, FMI estimează 1,9% în 2026 și 2,8% în 2027, a doua valoare depășind ținta de 2,5% a băncii centrale maghiare. În Polonia, inflația anuală s-a situat în jurul valorii de 4% în septembrie.
De ce este atât de mare diferența dintre cele două țări
Comparația evidențiază traiectorii diferite după criza inflaționistă din 2022–2023. Diferența nu poate fi explicată printr-o singură măsură economică: evoluția inflației depinde de politica fiscală, cursul de schimb, prețurile la energie și alimente, structura consumului, măsurile de reglementare și deciziile băncilor centrale. Pentru România, provocarea este reducerea durabilă a inflației fără accentuarea dezechilibrelor economice. Pentru Ungaria, obiectivul este menținerea stabilității prețurilor și evitarea reapariției presiunilor care au împins inflația la niveluri excepționale în urmă cu câțiva ani.