Bolojan, la final de mandat: „Nu am lăsat datorii, dar România are probleme structurale”
Premierul Ilie Bolojan a susținut luni, 19 octombrie, ultima conferință de presă în calitate de prim-ministru, în care și-a prezentat bilanțul. Mandatul său se încheie marți, după aproape 16 luni, când Parlamentul votează noul Guvern condus de Luca Niculescu. Executivul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai și a funcționat de atunci cu puteri limitate.
„A fost un mandat intens, marcat de crize interne și externe. Am preluat o țară cu spatele la zid, cu un deficit record, nu doar bugetar, dar și de încredere”, a declarat Bolojan. El a arătat că în iunie anul trecut deficitul era de 9,3%, creșterea economică se baza exclusiv pe consum, PNRR-ul era blocat, cu risc de pierdere a fondurilor europene, iar riscul intrării în incapacitate de plată era real.
Premierul a afirmat că a fost obligat să înceapă prin majorarea TVA pentru a aduce bani la buget și a reduce deficitul. „Nu am ascuns nimic românilor, nu am modificat cifre și am refuzat să fac promisiuni fără acoperire”, a spus el, recunoscând că unele decizii au fost grele pentru familii, angajați, antreprenori și pensionari.
Rezultate bugetare și investiții
Bolojan a precizat că execuția bugetară pe primele opt luni ale acestui an s-a încheiat cu un deficit de 78,5 miliarde de lei, față de 102,5 miliarde în perioada similară a anului trecut, o diminuare de 1,53 puncte procentuale. Investițiile au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, de la 82 la 107 miliarde, peste două treimi fiind plăți prin proiecte europene. Cheltuielile de personal au însumat 122 de miliarde de lei, cu 4,3 miliarde mai puțin decât anul anterior.
El a subliniat că a evitat retrogradarea de către agențiile de rating și a menținut finanțarea deficitului. Despre absorbția PNRR, a spus că procentul ar fi fost aproape de 100% dacă PSD nu ar fi blocat adoptarea Legii salarizării unitare în august.
Reformele și opoziția PSD
Premierul a enumerat măsurile lansate: reducerea structurilor și posturilor inutile, reforma administrației centrale și locale, plafonarea privilegiilor, criterii de performanță în companiile de stat, reforma pensiilor magistraților, reducerea birocrației prin digitalizare. „Am pornit un război împotriva risipei și a sinecurilor. Nu am dus un război împotriva bugetarilor corecți”, a spus el.
Bolojan a acuzat PSD că a sabotat Guvernul și a tergiversat reformele. „Acest Guvern a fost demis nu pentru că reformele au eșuat, ci pentru că începuseră să atingă interesele celor care vor să trăiască de pe urma unui stat nereformat”, a afirmat el.
Problemele structurale lăsate moștenire
Premierul a respins acuzațiile privind datorii lăsate. „Nu am lăsat datorii, dar România are probleme structurale”, a spus el, menționând sentințe executorii împotriva Guvernului, inclusiv una de peste 5 miliarde de lei, generate de procese ale magistraților. Fără Legea salarizării unitare, viitorul Executiv va fi în imposibilitatea de a plăti astfel de sume.
A doua problemă ține de energie: schemele de compensare din 2021 presupun facturi neverificate de ANRE. Anul acesta au fost alocate 3,7 miliarde de lei pentru restanțe, din care s-au achitat aproximativ 1,5 miliarde, iar plățile vor continua și în anii următori.
A treia categorie vizează sănătatea, unde fondul care asigură plata serviciilor a fost subfinanțat ani de zile.
Contextul politic
PNL a decis să treacă în opoziție, iar Bolojan le-a cerut liberalilor cu funcții în administrație, de la secretari de stat la prefecți, să demisioneze. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, și-a anunțat plecarea de la Palatul Victoria, iar Cristina Pocora a renunțat la postul de consilier de stat. Decizia a creat tensiuni în partid, președintele PNL Cluj, Alin Tișe, cerând demisia conducerii partidului.
Duminică seara, Bolojan a anunțat că a semnat un acord de susținere cu premierul desemnat, care stabilește condițiile ce trebuie respectate în următoarele două-trei luni, până la adoptarea bugetului pe 2027. Noul cabinet, cu 18 miniștri, dintre care 11 portofolii la PSD, urmează să fie votat marți în plenul reunit, având nevoie de 233 de voturi.