CEDO a dat câștig de cauză statului român în procesul privind salariile magistraților
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a dat câștig de cauză statului român într-un proces privind plata eșalonată a restanțelor salariale obținute în instanță de mai mulți magistrați români. Foști și actuali judecători au deschis mai multe procese împotriva statului român la CEDO, reunite într-unul singur, în care reclamau că au de recuperat 300.000 de euro, reprezentând restanțe salariale obținute în instanță. Plata acestor restanțe a fost, însă, eșalonată de stat.
Curtea invocă circumstanțe excepționale și constrângeri economice
CEDO arată că statul nu poate invoca lipsa fondurilor sau a altor resurse pentru a justifica neexecutarea unei datorii stabilite printr-o hotărâre judecătorească. „Totuși, Curtea consideră că prezenta cauză privește circumstanțe excepționale și constrângeri economice și bugetare pe care autoritățile au trebuit să le gestioneze într-o conjunctură economică dificilă. În acest context de criză economică acută și de durată și în ciuda resurselor financiare insuficiente, autoritățile interne sunt cele care au pus în aplicare o serie de ajustări succesive care au permis executarea progresivă a hotărârilor judecătorești, în paralel cu aplicarea unei politici de redresare pe termen lung a finanțelor publice și garantarea menținerii unor activități și servicii publice esențiale”, potrivit comunicatului transmis de CEDO.
Curtea reclamă „impresia unui conflict de interese”
Din decizie mai reiese că CEDO consideră că, în ceea ce privește stabilirea drepturilor salariale ale magistraților, „instanțele par să își fi depășit rolul tradițional de interpretare și aplicare a legii, situație susceptibilă să creeze impresia unui conflict de interese interinstituțional”.
„Atunci când judecătorii naționali au fost chemați să se pronunțe asupra unor componente ale remunerației de care puteau beneficia ei înșiși, participarea lor la adoptarea unor astfel de decizii era susceptibilă să genereze un conflict de interese, interesul lor patrimonial personal putând interfera cu exercitarea imparțială a funcțiilor lor judiciare”, potrivit Curții Europene pentru Drepturile Omului.
Judecătorul național nu se poate substitui autorităților în politicile bugetare
CEDO mai subliniază că „judecătorul național nu are sarcina de a se substitui autorităților naționale în alegerea politicilor bugetare și economice, prioritățile în materie de cheltuieli și alocarea resurselor publice, intrând în competența puterilor executive și legislative, care dispun, în acest domeniu, de o largă marjă de apreciere”.