Ministerul Educației pregătește o lege nouă pentru siguranța în școli, după atacurile din Bistrița și Pitești
Ministerul Educației pregătește o inițiativă legislativă care să le permită cadrelor didactice să verifice ghiozdanele elevilor atunci când există suspiciuni și care să le ofere profesorilor o protecție mai bună. Anunțul a fost făcut de ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, Sorin Ionescu, după cele două atacuri violente care au avut loc săptămâna aceasta în școli din Bistrița și Pitești.
Ministrul a explicat că violența din școli nu poate fi combătută doar de profesori și directori, ci are nevoie de implicarea tuturor instituțiilor care răspund de ordinea publică și de protecția copiilor. El a apreciat poziția președintelui și a premierului de a convoca structurile cu atribuții în acest domeniu.
Tema violenței din școli a fost adusă în discuție și în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, unde președintele Nicușor Dan și-a exprimat îngrijorarea față de cele două incidente și a cerut intervenții timpurii și măsuri concrete pentru prevenirea unor astfel de situații.
1.000 de posturi de paznici, deblocate în școli
Prima măsură, pe termen scurt, este deblocarea a 1.000 de posturi de paznici în școli, astfel încât cât mai puține unități de învățământ să rămână fără un astfel de angajat. Cererea a fost anunțată și de ministrul Educației, Sorin Costreie, care a spus că va discuta subiectul cu premierul Luca Niculescu și că posturile ar urma să fie repartizate în „locuri cheie”.
„Sigur că la Ministerul Educației Naționale discutăm în acest moment, ca o măsură pe termen scurt sau ca o măsură reparatorie, ca 1.000 de posturi de personal de pază, de portar sau de paznici, cum vreți să le spunem, să fie deblocate în cel mai scurt timp, astfel încât să avem cât mai puține școli în care să nu existe acest om care să fie în mijlocul copiilor”, a declarat Sorin Ionescu.
Ministrul delegat a vorbit și despre lipsa consilierilor școlari, o problemă care a ieșit la iveală și în cazul de la Pitești, unde, potrivit informațiilor, un singur consilier se ocupa de 1.000 de elevi. „Pe de altă parte, și prin programul de guvernare ne-am propus să ajungem la 500 de copii pentru un consilier școlar. Media în momentul de față este undeva în jur de 700”, a adăugat acesta.
Controlul ghiozdanelor, între siguranță și drepturile elevilor
Întrebat de ce profesorii nu pot verifica ghiozdanul unui elev atunci când au o suspiciune, Sorin Ionescu a recunoscut că subiectul a împărțit mereu opinia publică între cei care cer mai multă disciplină și cei care se tem de încălcarea drepturilor copiilor.
Ministerul vrea însă să tranșeze această dezbatere printr-o lege nouă, inspirată din modelele care funcționează deja în alte țări. Controalele nu ar urma să fie făcute tuturor elevilor, ci prin sondaj și acolo unde există suspiciuni, a precizat ministrul delegat.
Porțile cu detectoare de metale și camerele de supraveghere depind însă de primării, care sunt proprietarele clădirilor școlilor. „Ne propunem ca în cel mai scurt timp să venim cu o inițiativă legislativă astfel încât toate aceste lucruri care, așa cum bine s-a spus, există în alte țări (deci nici măcar nu trebuie să inventăm noi apa caldă), aceste măsuri să fie puse în practică: pe de o parte, o legislație prin care profesorul să fie protejat, pe de altă parte, o legislație care să permită celor din școală să verifice, prin sondaj, acolo unde există suspiciuni”, a declarat Ionescu.
Ministrul Sorin Costreie anunțase deja că vrea modificarea Codului penal, astfel încât agresiunile împotriva profesorilor să fie pedepsite dublu, la fel ca în cazul personalului medical.
Rețelele sociale și iluzia copilului cuminte cu telefonul în mână
Ministrul delegat s-a declarat de acord și cu ideea unor reglementări pentru accesul copiilor la rețelele sociale, avertizând însă că problema nu se reduce la TikTok. În cazul de la Bistrița, elevul atacator se filmase și postase înregistrarea pe TikTok chiar înainte de atac.
„Susțin fără doar și poate acest lucru. Nu e doar TikTok, mai există și darkweb-ul. Sunt mai multe forme, inclusiv prin jocuri, în care acești copii pot socializa fără să existe un control”, a spus el.
Dincolo de măsurile legislative, Sorin Ionescu crede că părinții trebuie informați mai bine despre pericolele din mediul online, pentru că mulți dintre ei văd în timpul petrecut de copil pe telefon un semn de liniște, nu un motiv de îngrijorare. „De foarte multe ori, părinții cred că dacă un copil stă cu un telefon sau o tabletă, e un copil cuminte”, a mai declarat acesta.