Primarul din Cavnic amenință cu „revoltă” dacă Maramureșul va fi comasat: „Nu și-a permis niciun rege să facă asta”
Vladimir Petruț, primarul orașului Cavnic din județul Maramureș, a declarat miercuri că o eventuală comasare a Maramureșului cu alte județe ar provoca o reacție puternică în rândul comunității locale, relatează Antena 3 CNN. Edilul a criticat modul în care este pregătită reforma administrativ-teritorială, despre care susține că este realizată „pe repede-înainte”, fără date și criterii clare.
Declarațiile au fost făcute în contextul în care Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma, a afirmat marți că România ar putea ajunge la 15 județe, în loc de 41, după modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar.
„Ce am eu cu Cluj-Napoca în comun?”
Primarul din Cavnic a respins ideea unei comasări a Maramureșului, invocând argumente istorice și administrative. „Noua hartă a României am văzut-o. Mai mult decât atât, cu tot respectul, trebuie să ținem cont și de istoricul țării. Păi Țara Maramureșului a existat în 1918. Nu și-a permis niciun rege, nimeni să desființeze Maramureșul. Puteai să zici Maramureș – Satu Mare, că le comasezi, că avem lucruri în comun, dar ce am eu cu Cluj-Napoca în comun? Deci Maramureșul, cu tot respectul, dacă se va comasa Maramureșul, va fi revoltă. Maramureșul nu l-a desființat nimeni niciodată”, a declarat Vladimir Petruț.
Critici la adresa reorganizării: riscuri pentru fondurile europene
Edilul a explicat că o astfel de reorganizare ar putea afecta accesul României la fondurile europene, întrucât ar modifica raportul dintre populația urbană și cea rurală. Potrivit acestuia, în prezent România are 89,97% populație în rural și 10,3% în urban, iar o asemenea mișcare ar duce la 95% rural și 5% urban.
„Am avut discuții la Bruxelles și am spus foarte clar că în următorul exercițiu se dorește să se aloce mai mulți bani pe zona de urban, pentru că orașele au populat și ruralul s-a depopulat. Gândiți-vă că, în urma unei astfel de mișcări, România ar ajunge la 95% rural și 5% urban. Atunci fondurile europene vor trece pe lângă noi și oamenii vor rămâne fără venituri și fără investiții. Eu cred că trebuie stat la masa dialogului, trebuie discutat”, a mai spus primarul.
Cavnic, posibil retrogradat la rangul de comună
Orașul Cavnic se numără printre localitățile care ar putea fi retrogradate la rangul de comună, dacă s-ar aplica criteriul anunțat de PSD, cel puțin 10.000 de locuitori pentru statutul de oraș. Primarul a subliniat că o astfel de măsură ar fi nedreaptă, având în vedere infrastructura de care beneficiază localitatea sa comparativ cu comunele învecinate.
„Eu sunt înconjurat de 3 comune. Cele trei nu au nici stații de epurare, nu au stații de tratare, nu au canalizare, nu au gaze, nu au nimic. Și eu, care le am pe toate, să mă dezmembrez și să mă duc la unii dintre ei sau să mă pui la egal cu ei? Eu cred că trebuie cântărite bine aceste lucruri”, a declarat Vladimir Petruț.
Modelul celor 15 Curți de Apel, punct de plecare pentru reorganizare
Scenariul discutat în PSD ar urma modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar. În România funcționează 15 curți de apel civile, ale căror circumscripții teritoriale acoperă toate cele 41 de județe și municipiul București. Potrivit Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, sediile curților de apel sunt la Alba Iulia, Pitești, Bacău, Oradea, Suceava, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Târgu Mureș, Ploiești și Timișoara.
Circumscripțiile lor reunesc deja mai multe județe. De exemplu, Curtea de Apel Craiova are în competență tribunalele din Dolj, Gorj, Mehedinți și Olt, în timp ce Curtea de Apel Timișoara acoperă Timiș, Arad și Caraș-Severin. La Oradea sunt arondate Bihor și Satu Mare, iar la Constanța, Constanța și Tulcea. Un alt exemplu este Curtea de Apel Ploiești, care acoperă Prahova, Buzău și Dâmbovița. Curtea de Apel Cluj are în circumscripție Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj, iar cea din Iași reunește Iași și Vaslui.