Reforma administrativă: 26 de județe ar putea dispărea până în 2028
România ar putea rămâne cu doar 15 județe în loc de 41, dacă reforma administrativ-teritorială discutată în PSD ar fi aplicată după modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar. Europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru care pregătește proiectul, a declarat că prima etapă a reformei ar trebui încheiată până la alegerile din 2028, astfel încât scrutinul să reflecte noua organizare a țării.
Social-democratul a explicat că există doi factori de presiune care impun implementarea reformei până în 2028: alegerile locale și cadrul financiar multianual 2028-2034 al Uniunii Europene. În acest scenariu, a spus el, toate partidele vor pleca de la zero. Benea a avertizat că, fără această reformă, localitățile sub 3.000 de locuitori vor rămâne condamnate la subdezvoltare.
Comasarea voluntară, primul pas
Proiectul este încă în lucru, iar calendarul nu depinde de PSD, ci de guvern, a precizat vicepreședintele social-democrat. Într-o primă etapă, Ministerul Dezvoltării demarează comasarea voluntară a localităților cu până la 1.500 de locuitori, dar Benea atrage atenția că acestea ar trebui să treacă de pragul de 3.000 de locuitori după comasare. El a criticat ideea unor comasări care să nu atingă această cifră, exemplificând cu situația în care din trei comune nu s-ar obține nici 2.500 de locuitori.
Curțile de Apel, modelul pentru reorganizarea județelor
Pentru comasarea județelor, planul propus are ca punct de plecare organizarea celor 15 Curți de Apel civile, ale căror circumscripții acoperă toate cele 41 de județe și municipiul București. Benea a descris acest sistem ca fiind mai rigid, dar dovedit eficient, spre deosebire de administrația publică locală, unde discuțiile se blochează din cauza nemulțumirii unor președinți de consilii județene care și-ar pierde mandatele. El a menționat că reorganizarea Curților de Apel a fost inițiată de Mircea Ionescu Quintus, în calitate de ministru al Justiției, în 1992.
Europarlamentarul a evitat să speculeze asupra configurației viitoarelor unități teritoriale, declarând că nu știe unde va fi plasat Buzăul, dacă va fi cu Prahova sau cu Galați. Printre județele care ar putea rămâne centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj. În schimb, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea dispărea ca unități administrative distincte și ar urma să fie comasate cu județele învecinate. PSD nu a stabilit deocamdată un număr final de județe.
Criterii de sustenabilitate și beneficiul cetățeanului
Comasările ar urma să fie fundamentate pe o matrice de sustenabilitate care va lua în calcul populația rezidentă, sustenabilitatea financiară și capacitatea de colectare a taxelor locale. Benea a subliniat că ultima reformă administrativ-teritorială a României a avut loc în 1968, în timp ce toate celelalte state membre ale Uniunii Europene au trecut prin procese similare de reorganizare din 1980 până în prezent. El a arătat că, de atunci, căile de comunicare și comunicațiile s-au schimbat fundamental, iar digitalizarea este un proces ireversibil și tot mai accelerat.
Potrivit europarlamentarului, principalul beneficiar al reformei va fi cetățeanul, deoarece ponderea populației și trendul demografic contează semnificativ în analiza cost-beneficiu pe care Comisia Europeană o face atunci când aprobă sau respinge o finanțare. El a dat ca exemple proiectele de alimentare cu apă sau cu gaze, care depind de aceste criterii. Benea a menționat că serviciile mai bune și investițiile în școli, grădinițe și iluminat public necesită finanțări din bugetul de stat sau fonduri europene, iar acestea devin tot mai costisitoare.