Grindeanu: Două județe vor să se unească. M-au sunat președinții CJ

Grindeanu: Președinții CJ Ialomița și Călărași vor să unească cele două județe

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri seară că a fost sunat de președinții Consiliilor Județene Ialomița și Călărași, Marian Pavel și Vasile Iliuță, care i-au spus că vor să unească cele două județe. Potrivit lui Grindeanu, cei doi au discutat între ei și nu mai așteaptă o decizie de la nivel central.

„Astăzi am fost sunat de doi președinți de CJ din sudul țării, de la Ialomița, Marian Pavel, și Călărași, Vasile Iliuță, care mi-au spus că ei doi au vorbit și nu mai stau după ce facem noi și vor să se unească. Sunt două județe mici, de 200 și ceva de mii de locuitori, care nu fac față la ce se întâmplă acum”, a spus Grindeanu.

Harta comasării județelor nu a fost discutată în partid

Liderul social-democrat a precizat că planul de comasare al județelor prezentat de europarlamentarul Dragoș Benea nu a fost dezbătut în cadrul partidului. „Știu că această hartă a făcut știri în aceste zile, dar, cu riscul de a vă dezamăgi, nu am avut această discuție în partid”, a afirmat el.

Grindeanu a explicat că propunerea lui Benea viza o reorganizare asemănătoare curților de apel, de la care probabil s-a dezvoltat harta apărută în spațiul public. El a adăugat că i-a cerut lui Benea să realizeze criterii cuantificabile, care să nu poată fi contestate de nimeni.

Reforma administrativă, discutată după 60 de ani

Președintele PSD a subliniat că reforma administrației publice locale trebuie făcută cu cetățeanul în centru, pentru servicii mai bune și costuri mai mici ale statului. El a arătat că ultima reformă de acest tip a avut loc în 1968.

„În România sunt 429 de localități care au sub 1.500 de locuitori, sunt vreo 1.200 sub 2.500 și vreo 1.500-1.600 de locuitori din totalul de 3.300 de UAT-uri pe care le avem. Sunt localități mici care nu se mai pot susține din punct de vedere economic, care nu pot face proiecte europene și nu le pot aduce cetățenilor servicii de calitate, pentru că nu au capacitate administrativă”, a declarat Grindeanu.

El a menționat că, dincolo de numărul de locuitori, contează și venitul pe cap de locuitor, conectivitatea și serviciile publice oferite. În acest sens, a vorbit despre posibile facilități pentru comasări, inclusiv reducerea impozitelor pe o perioadă de patru-cinci ani.

PSD își asumă reforma, chiar cu riscuri electorale

Grindeanu a spus că PSD își asumă această reformă chiar dacă va avea de pierdut electoral. El a explicat că la nivelul fiecărui județ vor exista comitete județene conduse de prefecți, care vor discuta reforma administrativă, iar dialogul cu cetățenii va fi asigurat prin comisii dedicate.

Liderul PSD a dat exemplul Văii Almăjului din Caraș, unde a discutat cu primarii comunelor mici despre beneficii. „Evident că unii rămân fără primărie, dar beneficiile pentru cetățenii sunt incontestabile”, a spus el.

Reforma, propusă prin angajarea răspunderii Guvernului

În contextul anunțului privind o moțiune de cenzură din partea AUR, Grindeanu a declarat că le-a propus premierului ca reforma să fie făcută prin angajarea răspunderii. El a spus că aceeași procedură ar trebui folosită și pentru măsurile privind reducerea și comasarea indemnizațiilor membrilor consiliilor de administrație.

„Or să aibă o ocazie foarte bună să dea Guvernul jos. Eu i-am propus premierului ca reforma să fie făcută prin angajarea răspunderii. Faceți moțiune. Au ocazia foarte bună să facă moțiune”, a subliniat Grindeanu.

Prima etapă a reformei, preconizată până în 2028

Europarlamentarul PSD Dragoș Benea a declarat că prima etapă a reformei administrativ-teritoriale ar trebui încheiată până la alegerile din 2028, astfel încât scrutinul să reflecte noua organizare a țării. Potrivit acestuia, reforma este necesară pentru ca România să poată obține mai multe fonduri europene, iar localitățile sub 3.000 de locuitori ar rămâne altfel condamnate la subdezvoltare.