Primarul Buzăului acuză PSD că redesenează harta electorală pentru alegerile din 2028
Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a declarat că reforma administrativ-teritorială pare să fie, de fapt, o strategie a Partidului Social Democrat prin care acesta ar putea câștiga alegerile parlamentare din 2028. El a afirmat că există o suspiciune rezonabilă în acest sens și că formațiunea gândește „două-trei mutări în față”.
Întrebat dacă PSD va pierde primari în urma reformei, Toma a răspuns că, dacă această idee aparține partidului, atunci social-democrații urmăresc să obțină cele mai multe primării și cei mai mulți alegători la scrutinul din 2028. El a adăugat că nu ar trebui luate decizii în grabă și că România are nevoie de un proiect de țară construit cu implicarea tuturor partidelor politice.
Apel la implicarea Academiei Române într-un proiect de țară
Constantin Toma a sugerat că un astfel de proiect ar trebui încredințat Academiei Române, instituție care dispune de cei mai buni specialiști din țară, printr-un contract între Guvern și academie. El a subliniat că responsabilitatea nu poate aparține unui singur partid și că toate formațiunile politice ar trebui să se implice pentru a obține un proiect bun și rezonabil.
Primarul a mai declarat că PSD încearcă, prin această reformă, „să mai stingă din imaginea proastă din ultimul timp”. Potrivit lui, o asemenea schimbare nu poate fi realizată decât printr-o mare reformă, iar prima disponibilă este cea administrativ-teritorială, care nu s-a făcut de 58 de ani și este așteptată de o parte a cetățenilor care văd în acest demers o cale de dezvoltare mai bună.
Interes național, nu interese de partid
Social-democratul buzoian a insistat că în acest demers nu ar trebui să existe interese personale sau de partid, ci interes național. El a susținut că este nevoie de o reformă administrativă adevărată, nu de o redesenare a hărții în funcție de interese personale sau de partid.
Declarațiile sale vin în contextul în care Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma, a afirmat că România ar putea ajunge la 15 județe, în loc de 41. Scenariul discutat în partid ar urma modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar.