În analiza de față, este imperativ să abordăm cu sfințenie și responsabilitate juridică modificările recente propuse prin proiectul de hotărâre privind Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 360/2023 referitoare la sistemul public de pensii. Această revizuire legislativă, așezată pe masa Executivului pentru deliberare, nu este doar o simplă ajustare birocratică, ci se profilează ca o redimensionare profundă a principiilor și mecanismelor de bază ale sistemului de pensii, afectând direct viața a milioane de cetățeni români.
Respectiva lege, în tentativa sa de a răspunde unor realități socio-economice în schimbare, propune modificări semnificative. Printre acestea se numără recalcularea pensiilor, o creștere a vârstei de pensionare și ajustarea mecanismului de indexare a pensiilor în concordanță cu inflația. Este esențial să ne raportăm la aceste schimbări cu gravitatea și profunditatea pe care o merită, luând în considerare atât impactul imediat, cât și pe cel de lungă durată asupra drepturilor și bunăstării pensionarilor.
Este de necontestat că recalcularea pensiilor, așa cum este prevăzută, prezintă un caracter dual. Pe de o parte, aproximativ 3 milioane de români vor beneficia de pe urma celei de-a doua majorări, o schimbare ce promite ameliorarea condițiilor lor de viață. Pe de altă parte, constatăm cu preocupare că aproximativ 1,6 milioane de români vor fi excluși de la această majorare, rămânând cu pensia indexată în ianuarie – o cifră care nu ține pasul cu valul de scumpiri antrenat de modificările fiscale.
Modificarea mecanismelor de indexare a pensiilor în raport cu inflația și creșterea treptată a vârstei de pensionare pot părea măsuri econome, menite să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung. Este crucial, însă, să ne întrebăm la ce cost vine această sustenabilitate și ce sacrificii sunt cerute cetățenilor. Drepturile la securitate socială și la un standard de viață decent sunt piloni fundamentali ai justiției sociale și trebuie protejate cu vigilență.
În acest context, este imperativ ca legislația să fie concepută și implementată cu o deosebită atenție față de principiile fundamentale ale drepturilor omului și ale echității sociale. Este responsabilitatea decidenților să se asigure că nicio persoană, în special cele vulnerabile, nu este lăsată în urmă în acest proces de recalculare și ajustare.
În concluzie, orice modificare legislativă ce privește sistemul de pensii trebuie să fie abordată cu cea mai mare seriozitate și cu un angajament neclintit față de protecția drepturilor și demnității tuturor cetățenilor implicați. Este necesar un dialog deschis, transparent și inclusiv cu toate părțile interesate, pentru a asigura că modificările aduse reflectă nu doar imperativul economic, ci și imperativul social și moral al justiției și egalității.