În contextul legislației actuale din România, dezbaterea privind pensiile speciale îşi găseşte un punct fierbinte în reglementările care guvernează sistemul de pensii al magistraților. Aceste pensii, în mod particular, se bucură de o dinamică financiară ce stârnește controverse aprinse. Sub o lupă atentă, observăm că pensionarii speciali, în acest sens, încasează o pensie calculată nu doar pe baza contribuțiilor proprii strânse în timpul vieții active, dar și o sumă suplimentară substanţială ce provine direct de la bugetul de stat; o sumă adăugată fără nicio contribuție directă din partea beneficiarului. Această practică a stârnit semnificative critici din partea specialiștilor și a opiniei publice, întrucât partea necontributivă a pensiei depăşeste, în general, cu mult contribuţiile efective ale individului.
Un exemplu remarcabil al acestei stări de fapt este ilustrat de cazul unei pensii speciale din domeniul magistraturii, care atinge o sumă de 24.151 de lei pe luna aprilie, din care doar 6.700 de lei reprezintă contribușia efectivă a magistratului la fondul de asigurări sociale pe durata carierei sale. În consecință, diferența de peste 17.000 de lei reprezintă sumele necontributive, finanțate de la bugetul de stat, pentru care respectivul pensionar nu a prestat echivalentul în muncă sau contribuții.
Este imperativ de subliniat că această paradigmă este ancorată în prevederile Legii 303/2002 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Potrivit acestei legislații, magistrații au dreptul la un pachet de pensii calculat nu doar în baza a ceea ce au contribuit efectiv, ci și printr-o componentă substanțială acordată necondiționat din fondurile statului. Această realitate juridică și financiară atestă profunzimile și complexitățile sistemului de pensii românesc, punând în lumină nevoia acută de dezbatere echilibrată și de reflecție profundă asupra principiilor etice și sustenabilității fiscale care ar trebui să ghideze trecerea spre un sistem mai just și echitabil.
Acest caz, manifestând un clar dezechilibru între contribuțiile individuale și beneficiile acordate de stat, ridică semne de întrebare esenţiale despre justiția distributivă și despre capacitatea sistemelor noastre juridice și fiscale de a îmbrățișa echitatea și sustenabilitatea pe termen lung.
Sursa: realitatea.net