În contextul actual, caracterizat de incertitudini economice și presiuni inflaționiste, decizia de a majora venitul minim garantat pe economie în România stârnește o serie de dezbateri intense. Pe de o parte, acest demers are potențialul de a ameliora condițiile de viață ale aproape 1,8 milioane de cetățeni români, care se străduiesc să își asigure necesitățile zilnice cu venituri care abia ating pragul minimului pe economie. Pe de altă parte, se ridică preocupări legitime în ceea ce privește impactul pe care această majorare îl poate avea asupra mediului de afaceri, în special în rândul întreprinderilor mici și mijlocii, care se confruntă deja cu provocări substanțiale.
Anunțul despre intenția de creștere a venitului minim pe economie cu 138 de lei net pare să fie o măsură necesară pentru a contracara deteriorarea puterii de cumpărare a populației, cauzată de inflație și creșterea prețurilor la bunuri și servicii. Totuși, este imperativ să aducem în discuție perspectiva exprimată de Claudiu Năsui, fost minister al Economiei, care avertizează asupra riscului unui val de concedieri și a închiderii afacerilor mici, ca urmare directă a nereducerii taxelor asociate cu acest venit minim. Această preocupare este reflectată deopotrivă în argumentele sindicaliștilor, care identifică măsura ca fiind una cu două tăișuri, având potențialul să exacerbeze fenomenul muncii la negru și să încurajeze practici de evaziune fiscală.
Mai mult, Bogdan Hossu, președinte al Cartel Alfa, subliniază existența unui segment considerabil de piață al muncii care operează într-o zonă gri, evidențiând faptul că aproape jumătate din numărul oficial de lucrători sunt înregistrați cu venitul minim pe economie. Această realitate arată clar o discrepanță între politica salarială și dinamica pieței muncii, subliniind necesitatea unor soluții mult mai complexe și adaptate la specificitățile socio-economice ale țării.
În pofida acestor provocări, proiectul de adoptare a salariului minim european semnalează o încercare de aliniere a standardelor naționale la cele europene, propunându-se o majorare a venitului net la 2.263 de lei, conform simulărilor efectuate. Această inițiativă, deși lăudabilă în intenții, necesită o analiză prudențială care să țină cont atât de nevoile imediate ale populației, cât și de sustenabilitatea economică pe termen lung, pentru a evita efectele adverse negative asupra pieței muncii și echilibrului economico-social.
În concluzie, strategia de ajustare a venitului minim pe economie trebuie să fie o decizie echilibrată, care să integreze atât perspectivele sociale, cât și economico-financiare, în scopul de a promova o creștere inclusivă și sustenabilă. Este esențial ca autoritățile competente să colaboreze îndeaproape cu toți actorii relevanți, inclusiv sindicatele și reprezentanții sectorului de afaceri, pentru a identifica cele mai eficiente mijloace de implementare a politicii salariale, într-un mod care să valorizeze și să protejeze drepturile fundamentale ale fiecărui cetățean la un trai decent.
Sursa: realitatea.net