Scandalul Adevărului: Gabriel Liiceanu și „Groapa de Gunoi” a Ideologiei
Într-un peisaj editorial românesc zguduit de controverse, Gabriel Liiceanu, directorul editurii Humanitas, a stârnit valuri cu un articol de protest vehement. Acesta a venit ca răspuns la amenzile usturătoare de 1,2 milioane de euro impuse de Consiliul Concurenței unor edituri de frunte, inclusiv Humanitas, pe care Liiceanu o conduce. Amenda de 200.000 de euro primită de Humanitas a fost descrisă de Liiceanu ca fiind „o lovitură mortală” pentru editură, în contextul unei piețe de carte pe care o consideră a fi cea mai modestă din Europa.
Liiceanu nu s-a sfiit să critice dur realitățile educaționale din România, numind-o „cea mai needucată țară din UE”, în ciuda sloganului „România educată” promovat de președintele Klaus Iohannis. În articolul său, Liiceanu a făcut referire la transformarea Editurii Politice, pe care a preluat-o în 1990, descriind-o ca pe o „groapă de gunoi a ideologiei comuniste”, pe care a transformat-o într-un „palat”.
Contraatacul lui Cristian Tudor Popescu
Reacția nu a întârziat să apară. Cristian Tudor Popescu, cunoscut pentru analizele sale critice, a contestat vehement afirmațiile lui Liiceanu, comparându-le cu „minciunile în stil Trump”. Popescu a evidențiat valoarea colecției „Idei contemporane” a Editurii Politice, enumerând autori de renume mondial precum Alvin Toffler, Claude Lévi-Strauss și Carl Sagan, ale căror lucrări au fost publicate sub acest imprint. Aceste publicații, susține Popescu, contrazic categoric descrierea făcută de Liiceanu.
În plus, Popescu a subliniat contribuția semnificativă a lui Liiceanu la cultura română prin activitatea sa la Editura Humanitas, dar a criticat modul în care acesta a prezentat trecutul Editurii Politice, sugerând că Liiceanu a denigrat un „câmp cultivat” pentru a-și construi propriul „piedestal”.
Dezbaterea dintre Liiceanu și Popescu deschide un dialog mai amplu despre valorile culturale și educaționale din România, reflectând tensiunile dintre memoria culturală a perioadei comuniste și aspirațiile post-revoluționare. În acest context, amenzile impuse de Consiliul Concurenței nu doar că pun presiune financiară asupra editurilor, dar și intensifică discuțiile despre rolul și responsabilitatea editorilor în societatea românească.