Guvernul și ordonanța „trenuleț”: între austeritate și promisiuni
Într-un context economic tensionat, Guvernul a adoptat controversata ordonanță „trenuleț”, un set de măsuri care aduce schimbări profunde pentru mai multe categorii de români. De la înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor, până la eliminarea facilităților fiscale pentru sectoare cheie precum IT, agricultură și construcții, aceste decizii au stârnit reacții puternice atât în rândul populației, cât și al partidelor politice. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că nu urmărește popularitatea, ci eficiența, subliniind că măsurile sunt necesare pentru a evita riscuri financiare majore.
Deficitul bugetar și presiunea Comisiei Europene
România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat, cheltuielile depășind cu 69 de miliarde de lei ceea ce era prevăzut în buget. Premierul a justificat aceste cheltuieli prin măsuri precum majorarea pensiilor, creșterea salariilor în sectoare esențiale și investițiile în infrastructură. Cu toate acestea, Comisia Europeană a cerut măsuri ferme pentru reducerea deficitului, iar Guvernul a obținut o prelungire a termenului de ajustare de la 4 la 7 ani. Primul pas este reducerea deficitului la 7% în 2025, pentru a menține accesul la fondurile europene și PNRR.
Măsuri de austeritate sau reforme necesare?
Ordonanța „trenuleț” include măsuri precum înghețarea salariilor bugetarilor, eliminarea sporurilor și premiilor, reducerea finanțării partidelor politice și comasarea instituțiilor publice. În același timp, Guvernul introduce impozitul pe construcțiile speciale și crește impozitul pe dividende la 10%. Deși aceste măsuri sunt prezentate ca reforme structurale, ele au fost criticate pentru impactul lor asupra economiei și populației. CES a dat un aviz nefavorabil ordonanței, cerând o implementare mai graduală a schimbărilor fiscale.
Impactul asupra sectoarelor economice și populației
Eliminarea facilităților fiscale afectează direct sectoare precum IT, agricultură și construcții, unde angajații beneficiau anterior de scutiri de impozit. De asemenea, pragul de impozitare pentru microîntreprinderi scade semnificativ, ceea ce va afecta aproximativ 30.000 de IMM-uri. Taxa pe stâlp, reintrodusă de la 1 ianuarie, va pune presiune suplimentară pe companii din diverse industrii. În același timp, pensionarii și românii cu venituri mici primesc promisiuni de sprijin financiar în viitor, dar măsurile actuale aduc incertitudine și nemulțumire.
Un apel la solidaritate și responsabilitate
Premierul Ciolacu a făcut un apel către companii să își plătească corect taxele și să evite externalizarea profiturilor, subliniind că povara fiscală nu poate fi suportată doar de firmele corecte. De asemenea, a cerut un moratoriu de șase luni pentru înghețarea prețurilor, ca semn de solidaritate cu populația și Guvernul. În ciuda criticilor, Ciolacu a reafirmat angajamentul său de a lua decizii dificile pentru a proteja economia și a asigura dezvoltarea României.
Controverse și perspective
Adoptarea ordonanței „trenuleț” a generat tensiuni în coaliția de guvernare, liberalii exprimându-și nemulțumirea față de anumite măsuri. În același timp, populația resimte deja efectele deciziilor, iar nemulțumirile cresc. Cu toate acestea, Guvernul susține că aceste măsuri sunt esențiale pentru stabilitatea economică și accesul la fonduri europene. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în 2025 și dacă promisiunile de sprijin pentru categoriile vulnerabile vor fi respectate.