Curtea de Apel respinge cererea lui Călin Georgescu: o decizie care zguduie scena politică
Într-un context tensionat și plin de controverse, Curtea de Apel București a respins cererea lui Călin Georgescu de anulare a deciziilor Biroului Electoral Central (BEC). Această hotărâre, pronunțată pe 31 decembrie 2024, a fost catalogată drept „neîntemeiată” și a generat reacții puternice din partea susținătorilor săi. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs în termen de cinci zile.
Într-o sală de judecată marcată de tensiuni și acuzații, avocații lui Georgescu au încercat să recuze judecătoarea Cristina Ardeleanu, invocând lipsa de imparțialitate. Totuși, cererea a fost respinsă, iar procesul a continuat sub presiunea a peste 1.000 de susținători adunați în fața instanței.
Ce a solicitat Călin Georgescu și de ce?
Călin Georgescu, alături de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, a contestat trei decizii ale BEC, emise după anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională. Printre acestea, se numără încetarea votării și a pregătirilor pentru al doilea tur al alegerilor, precum și dizolvarea activității Birourilor Electorale Județene. Georgescu a susținut că aceste măsuri sunt nejustificate și a cerut anularea lor.
În plus, documentele desecretizate de CSAT au adus acuzații grave la adresa lui Georgescu, inclusiv finanțarea ilegală a campaniei electorale și implicarea unor actori cibernetici statali în procesul electoral. Aceste acuzații au fost folosite ca bază pentru anularea alegerilor, ceea ce a alimentat și mai mult tensiunile politice.
Protestele și presiunea publică
Ziua pronunțării deciziei a fost marcată de proteste masive. Susținătorii lui Georgescu s-au adunat în fața Curții de Apel, scandând lozinci și rostind rugăciuni. Atmosfera a fost una încărcată, iar procesul a fost suspendat de două ori din cauza presiunii exercitate asupra judecătorilor.
În ciuda acestor manifestații, instanța a respins cererea lui Georgescu, considerând-o neîntemeiată și formulată împotriva unor entități fără calitate procesuală pasivă. Decizia a fost primită cu nemulțumire de susținători, care au acuzat instanța de lipsă de imparțialitate.
Un context politic complicat
Hotărârea Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale a fost un eveniment fără precedent în istoria recentă a României. Decizia a fost justificată prin încălcări grave ale legislației electorale și prin implicarea unor forțe externe în procesul electoral. Aceste acuzații au fost respinse vehement de Georgescu, care a susținut că este victima unei campanii de discreditare.
În acest context, decizia Curții de Apel de a respinge cererea sa adaugă un nou capitol în această poveste complexă. Deși hotărârea nu este definitivă, ea ridică întrebări importante despre integritatea procesului electoral și despre influențele externe asupra democrației românești.
Ce urmează?
Cu posibilitatea unui recurs în termen de cinci zile, cazul rămâne deschis și continuă să atragă atenția publicului. În același timp, acuzațiile de finanțare ilegală și de implicare a unor actori cibernetici străini rămân subiecte de dezbatere intensă.
Indiferent de rezultatul final, acest caz evidențiază fragilitatea procesului democratic și necesitatea unei transparențe mai mari în gestionarea alegerilor. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile și ce impact va avea această situație asupra viitorului politic al României.