Ordonanța „trenuleț” și fisurile din coaliția de guvernare
Într-un context deja tensionat, ordonanța „trenuleț” a reușit să provoace primul scandal major în coaliția de guvernare. Două măsuri controversate, adoptate fără consultare prealabilă, au stârnit nemulțumirea profundă a liberalilor, punând sub semnul întrebării coeziunea și direcția comună a partenerilor de guvernare.
Reducerea pragului pentru microîntreprinderi: o linie roșie încălcată
Prima măsură care a inflamat spiritele este reducerea pragului pentru microîntreprinderi. De la 1 ianuarie, acest prag a scăzut de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, urmând ca din 2026 să fie redus și mai drastic, până la 100.000 de euro. Liberalii consideră această decizie o trădare a angajamentelor asumate în campania electorală și în programul de guvernare, unde se stipula clar că pragul nu va fi diminuat. Această schimbare, percepută ca o încălcare flagrantă a promisiunilor, a fost catalogată drept o lovitură directă la adresa mediului de afaceri.
Creșterea impozitului pe dividende: o povară suplimentară
A doua măsură care a amplificat tensiunile este creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, aplicabilă tot de la 1 ianuarie. Liberalii susțin că această decizie nu doar că nu a fost discutată în cadrul coaliției, dar a fost introdusă pe neașteptate, fără o analiză detaliată a impactului asupra investitorilor și economiei. Această măsură este percepută ca o povară suplimentară pentru antreprenori și investitori, într-un moment în care stabilitatea economică este deja fragilă.
Nemulțumiri și apeluri la dialog
În fața acestor decizii, liberalii au solicitat o discuție urgentă cu partenerii de coaliție, social-democrații și reprezentanții UDMR, pentru a clarifica situația și a găsi soluții care să respecte angajamentele asumate. Aceștia consideră că măsurile adoptate subminează încrederea în parteneriatul de guvernare și creează un precedent periculos pentru viitoarele decizii politice.
Un semnal de alarmă pentru coaliție
Ordonanța „trenuleț” scoate la iveală fisurile din coaliția de guvernare și ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea acesteia de a funcționa ca un organism unitar. Într-un moment în care România se confruntă cu provocări economice și sociale majore, lipsa de coerență și dialog în procesul decizional poate avea consecințe grave asupra stabilității politice și economice a țării.