România la majorat: depășirea complexului de stat membru mai nou
România marchează un moment istoric în parcursul său european, sărbătorind 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană prin integrarea completă în spațiul Schengen. Acest pas simbolic reprezintă mai mult decât o simplă victorie administrativă; este o oportunitate de a redefini poziția țării în Europa și de a îmbrățișa un rol mai activ și influent în cadrul Uniunii.
Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, a subliniat importanța acestui moment, evidențiind că România trebuie să depășească complexul de stat membru mai nou. Este timpul ca țara să își dezvolte capacitatea administrativă și să crească nivelul de profesionalism, astfel încât să devină un actor relevant în procesul decizional european. Acest lucru necesită nu doar eforturi instituționale, ci și o înțelegere mai profundă din partea populației cu privire la beneficiile unei Românii influente în UE.
Obligații și drepturi în spațiul Schengen
Integrarea în zona de liberă circulație aduce cu sine atât drepturi, cât și obligații. Pentru ca spațiul Schengen să funcționeze eficient, este esențial ca România să respecte regulile și să contribuie activ la menținerea securității și stabilității. Acest echilibru între beneficii și responsabilități este cheia unei integrări de succes.
Negrescu a evidențiat că aderarea la Schengen nu este doar un obiectiv atins, ci și un punct de plecare pentru noi inițiative. Este nevoie de o mobilizare generală pentru a îmbunătăți diseminarea informațiilor despre Uniunea Europeană și pentru a încuraja o participare mai activă a României în procesele europene.
Trei obiective strategice pentru viitor
În contextul acestui moment de cotitură, Victor Negrescu a propus trei ținte clare pentru a consolida poziția României în Uniunea Europeană:
1. Dezvoltarea capacității de negociere pe dosarele europene de interes, astfel încât România să fie poziționată în centrul deciziilor europene.
2. Influențarea bugetului european și a surselor de finanțare pentru a obține fonduri destinate domeniilor prioritare pentru țară.
3. Creșterea convergenței economice și comerciale cu piața internă a UE și cu statele dezvoltate din Europa, pentru a îmbunătăți nivelul de trai și a integra România în mecanismele financiare și economice europene.
Aceste obiective sunt complementare cu alte inițiative strategice, precum aderarea la OCDE și intrarea în programul american Visa Waiver. Ele reprezintă pași esențiali pentru a transforma România într-un actor influent pe scena internațională și pentru a combate retorica anti-europeană.
Un apel la mobilizare și responsabilitate
Victor Negrescu a făcut un apel la mobilizare generală, subliniind că succesul României în Uniunea Europeană depinde de eforturile comune ale instituțiilor, societății civile și cetățenilor. Este nevoie de o schimbare de mentalitate, de o abordare mai proactivă și de o înțelegere profundă a rolului pe care România îl poate juca în Europa.
În acest context, integrarea în spațiul Schengen și cele trei obiective strategice propuse de Negrescu nu sunt doar ținte administrative, ci și simboluri ale maturizării României ca stat membru al Uniunii Europene. Ele reprezintă o invitație la reflecție și acțiune, pentru a construi o Românie mai puternică, mai influentă și mai conectată la valorile europene.