Creșterea taxelor în 2025: o povară inevitabilă?
Anul 2025 se anunță unul dificil pentru contribuabilii din România, pe fondul presiunilor exercitate de Comisia Europeană și Banca Mondială. Măsurile fiscale recente, incluse în controversata „Ordonanță Trenuleț”, reușesc să acopere doar o mică parte din deficitul bugetar, lăsând Executivul în căutarea unor soluții suplimentare.
Ce schimbări aduce „Ordonanța Trenuleț”?
Printre măsurile deja implementate se numără creșterea impozitului pe dividende, eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din sectoarele IT, Construcții, Agricultură și Industria Alimentară, precum și reducerea pragului pentru microîntreprinderi. Aceste schimbări sunt estimate să aducă aproximativ 6,3 miliarde de lei la bugetul statului, însă această sumă este departe de a acoperi necesarul financiar.
Propuneri drastice pentru majorarea veniturilor
Discuțiile dintre Ministerul Finanțelor, Banca Mondială și Comisia Europeană au inclus măsuri suplimentare, precum majorarea impozitului pe venit de la 10% la 12%, creșterea impozitului pe profit de la 16% la 19% și ridicarea TVA de la 19% la 21%. De asemenea, se discută impozitarea proprietăților pe baza valorii de piață, o obligație prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Aceste măsuri, dacă vor fi adoptate, ar putea genera venituri suplimentare semnificative. Spre exemplu, o creștere de un punct procentual la TVA ar aduce peste 6 miliarde de lei în plus la buget. Totuși, impactul asupra economiei și asupra populației ar putea fi considerabil.
Guvernul, prins între ciocan și nicovală
Premierul Marcel Ciolacu s-a opus constant majorării cotei generale de TVA, ceea ce limitează opțiunile Guvernului. Una dintre alternative ar fi renegocierea țintelor de deficit cu Comisia Europeană, însă această strategie implică riscuri majore, inclusiv reacții negative din partea piețelor financiare.
În plus, deteriorarea economiei globale și relațiile comerciale tensionate cu parteneri precum Germania complică și mai mult situația. Deficitul bugetar ESA, care a depășit 7,9% în 2024, necesită ajustări drastice pentru a evita o criză economică.
Reforme fiscale: un drum anevoios
Guvernul are de ales între adoptarea unor măsuri fiscale mai agresive, reducerea cheltuielilor publice sau negocierea unor concesii suplimentare cu Comisia Europeană. Fiecare dintre aceste opțiuni vine cu propriile provocări și riscuri, iar efectele asupra economiei și societății vor fi resimțite pe termen lung.
În acest context, anul 2025 se conturează ca o perioadă de încercări și transformări majore, în care deciziile luate vor modela viitorul economic al țării. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor reuși să stabilizeze situația sau vor adânci dificultățile existente.