ANAF elimină o povară birocratică pentru asociațiile de proprietari
Un nou proiect de ordin emis de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) aduce o schimbare semnificativă pentru asociațiile de proprietari, organizațiile non-guvernamentale și bisericile din România. Aceste entități vor fi scutite de obligația de a depune Fișierul Standard de Control Fiscal (SAF-T), o măsură care promite să reducă presiunea administrativă asupra acestora.
Ce este SAF-T și de ce a fost o provocare?
Fișierul SAF-T reprezintă o declarație fiscală digitală, introdusă pentru a eficientiza raportarea și controlul fiscal. Deși util pentru transparență, acest instrument a creat dificultăți tehnice și financiare pentru entitățile cu resurse limitate, precum ONG-urile și bisericile. Începând cu 2025, contribuabilii mici vor fi obligați să respecte noile cerințe de raportare, dar asociațiile de proprietari și alte organizații similare vor fi scutite de această sarcină.
Un răspuns la nevoile reale ale contribuabililor
Decizia ANAF vine ca un răspuns direct la solicitările Camerei Consultanților Fiscali, care a semnalat dificultățile întâmpinate de aceste entități. Scutirea de la depunerea SAF-T este văzută ca o măsură de adaptare la specificul și resursele limitate ale acestor organizații, fără a compromite transparența fiscală.
Alte modificări incluse în proiect
Pe lângă eliminarea obligației SAF-T, proiectul de ordin prevede și alte schimbări menite să simplifice interacțiunea contribuabililor cu sistemul fiscal. ANAF continuă implementarea unor măsuri precum e-Factura și ajustări ale taxelor, care vor influența mediul de afaceri din România.
Impactul asupra contribuabililor mici
De la începutul anului 2025, contribuabilii mici vor beneficia de perioade de grație pentru adaptarea la cerințele SAF-T: șase luni pentru raportarea lunară și trei luni pentru cea trimestrială. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a oferi timp și resurse necesare adaptării la noile cerințe.
Un pas spre echilibru fiscal
Decizia ANAF reflectă o încercare de a găsi un echilibru între necesitatea transparenței fiscale și realitățile practice ale contribuabililor. Este o măsură care validează importanța ascultării nevoilor celor afectați și adaptării politicilor fiscale la contextul actual.