România pierde monopolul sării: ce se ascunde în spatele cedării unei resurse strategice?
Într-un context economic și geopolitic tensionat, România a pierdut recent exploatarea sării în favoarea Ungariei, o mișcare care ridică numeroase semne de întrebare. Mina de sare din perimetrul Valea Florilor, județul Cluj, a devenit subiectul unei licențe de exploatare acordate companiei Diana Exploatări Miniere SRL, controlată integral de firma maghiară Salt-Veres ZRT. Aceasta din urmă este condusă de Sandor Mate Veres, iar administratorul societății din România este Lajos Veres, fost asociat unic.
Decizia vine după un proces îndelungat, început în 2009, când licența a fost semnată. În 2010, un raport de evaluare a impactului asupra mediului a confirmat existența unor rezerve miniere valorificabile de 26 de milioane de tone, suficiente pentru o capacitate de producție de 900.000 de tone pe an, timp de aproape trei decenii. Cu toate acestea, aprobarea finală a fost acordată abia după 15 ani, în 2025, lăsând loc speculațiilor privind interesele din spatele acestei întârzieri.
Salrom, un gigant regional în umbra incertitudinii
Salrom, cel mai mare producător de sare din regiune, se află într-un moment de răscruce. Compania, unde statul român este acționar majoritar, asigură sarea pentru deszăpezire necesară șoselelor din România și exportă masiv în țări precum Ungaria, Slovacia, Austria și Polonia. În plus, Salrom furnizează sare pentru industria chimică, reprezentând 22% din livrările totale, și a dezvoltat activități turistice în cele șapte saline pe care le administrează.
Cu toate acestea, viitorul companiei este incert. Pregătirile pentru listarea Salrom la Bursa de Valori București, un angajament asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au fost temporar blocate. Partidele suveraniste au atras atenția asupra riscului unei „vânzări mascate” a companiei, acuzând guvernul condus de Florin Cîțu că a pregătit terenul pentru privatizare prin PNRR.
Ungaria își extinde influența economică
Intrarea Ungariei pe piața sării din România nu este un eveniment izolat. Guvernul de la Budapesta, condus de Viktor Orban, a reușit să spargă monopolul românesc în regiune, obținând acces la o resursă strategică. Această mișcare vine într-un moment în care relațiile dintre cele două țări sunt marcate de tensiuni economice și politice.
În timp ce România se pregătește să listeze Salrom pe bursă, Ungaria își consolidează poziția pe piața regională a sării, punând presiune pe un sector deja fragilizat de incertitudini și decizii controversate. Această situație ridică întrebări despre capacitatea României de a-și proteja resursele naturale și interesele economice pe termen lung.
Un viitor incert pentru resursele naturale ale României
În ultimii ani, România a fost martora unor decizii care au afectat profund gestionarea resurselor sale naturale. De la angajamentele asumate în fața oficialilor de la Bruxelles până la presiunile interne și externe, țara pare să se confrunte cu o criză de strategie și viziune. Cedarea exploatării sării către Ungaria este doar un exemplu al modului în care resursele strategice pot deveni monede de schimb în jocurile geopolitice și economice.
Pe măsură ce Salrom își continuă activitatea, iar listarea pe bursă devine o realitate iminentă, rămâne de văzut cum va reuși România să-și protejeze interesele și să evite pierderi similare în viitor. Într-o lume în care resursele naturale sunt din ce în ce mai valoroase, fiecare decizie contează, iar consecințele pot fi resimțite pe termen lung.