Marcel Ciolacu și valul de concedieri din Guvern: începutul unei reforme sau doar o promisiune?
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat o decizie care a stârnit numeroase reacții: reorganizarea și comasarea agențiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului, alături de restructurări în aparatul propriu de funcționare al Guvernului. Aceste măsuri, menite să reducă deficitul bugetar la 7%, sunt privite de unii ca un pas necesar, iar de alții ca o mișcare controversată, ce ar putea afecta stabilitatea instituțională.
Ciolacu a subliniat că reorganizarea va începe chiar din această lună, iar primii pași vor fi făcuți de el însuși. Totodată, premierul așteaptă propuneri pentru un nou secretar general al Guvernului, care va avea un rol esențial în implementarea acestor schimbări. „Am făcut o analiză proprie împreună cu șeful cancelariei și știm ce ne dorim”, a declarat acesta, lăsând să se înțeleagă că planurile sunt deja bine conturate.
Reorganizări insuficiente și promisiuni de reformă structurală
Premierul a recunoscut că, deși anul trecut s-au făcut anumite reorganizări în ministere, acestea au fost insuficiente. „S-a creat cadrul legislativ, dar părerea mea este că nu s-a făcut destul”, a afirmat Ciolacu, sugerând că măsurile luate până acum nu au avut impactul dorit. În acest context, el a promis o analiză detaliată a consiliilor de administrație din companiile de stat, cu scopul de a elimina disfuncționalitățile și de a alinia practicile la standardele europene.
Un exemplu oferit de premier a fost comparația cu Germania, unde structurile administrative funcționează mai eficient. „România are nevoie de o reformă structurală. Ne-am asumat acest lucru și veți vedea că o vom duce până la capăt”, a adăugat acesta, subliniind angajamentul coaliției guvernamentale față de aceste schimbări.
Analize și comasări: soluții sau noi provocări?
În cadrul coaliției, se lucrează la o analiză amplă a situației din companiile de stat, iar propunerile de comasare a autorităților de reglementare sunt deja pe masa discuțiilor. Ciolacu a explicat că aceste măsuri sunt inspirate din practici europene și că vor fi însoțite de modificări legislative. Totuși, rămâne de văzut dacă aceste schimbări vor aduce eficiența dorită sau vor genera noi provocări pentru administrația publică.
În timp ce unii consideră că aceste măsuri sunt necesare pentru a reduce cheltuielile și a îmbunătăți funcționarea instituțiilor, alții avertizează că reorganizările ar putea duce la pierderi de locuri de muncă și la o scădere a calității serviciilor publice. În acest context, rămâne întrebarea: este România pregătită pentru o reformă structurală profundă?