Un vis european spulberat: salariul minim european în pericol
Promisiunea unui salariu minim european, anunțată cu entuziasm și speranță, pare să se destrame sub presiunea legalității și a intereselor naționale. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis un aviz negativ, considerând că această directivă încalcă legislația UE. Decizia avocatului general Nicholas Emiliou a fost un șoc pentru cei care visau la o Europă mai echitabilă și mai solidară.
Directiva contestată: între speranță și dezamăgire
Directiva europeană privind salariul minim a fost concepută pentru a asigura un cadru care să promoveze salarii decente și negocieri colective. Adoptată de 24 din cele 27 de state membre, aceasta a fost respinsă de Danemarca și Suedia, care au invocat temeri legate de autonomia sistemelor lor de muncă. În 2023, aceste țări au contestat directiva la CJUE, susținând că încalcă articolul 153 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Avocatul general al CJUE a concluzionat că orice reglementare, chiar și indirectă, asupra salariilor contravine legislației UE. Această interpretare amplă a generat controverse și a pus sub semnul întrebării viitorul directivei. În ciuda garanțiilor incluse în directivă, care permit variații naționale semnificative, poziția avocatului general a fost fermă.
Impactul unei decizii nefavorabile
O eventuală anulare a directivei ar reprezenta o lovitură grea pentru drepturile lucrătorilor și pentru imaginea Uniunii Europene. Aceasta ar putea întări percepția că UE prioritizează interesele economice ale elitelor în detrimentul cetățenilor obișnuiți. Mai mult, ar submina eforturile de combatere a dumpingului social și de promovare a coeziunii sociale.
Directiva a fost văzută ca un simbol al unei Europe mai incluzive, mai ales după criza financiară din anii 2010, când UE a fost criticată pentru intervențiile sale în sistemele naționale de muncă. Anularea acesteia ar putea alimenta ascensiunea forțelor naționaliste și populiste, care contestă integrarea europeană.
Ce urmează pentru statele membre?
Deși avizul avocatului general nu este obligatoriu, el influențează adesea deciziile CJUE. Totuși, există speranța că Curtea va adopta o abordare mai nuanțată, având în vedere implicațiile politice și sociale ale cazului. Până la o decizie finală, statele membre sunt obligate să transpună directiva în legislația națională.
În ciuda incertitudinii, multe țări au început deja să implementeze măsuri pentru a asigura salarii minime adecvate și pentru a promova negocierile colective. Aceste inițiative demonstrează angajamentul statelor membre față de obiectivele directivei, chiar și în absența unui cadru legal european.
Un angajament care transcende directivele
Indiferent de soarta directivei, lupta pentru salarii echitabile și condiții de muncă decente continuă. Statele membre au libertatea de a stabili criterii clare pentru salariile minime și de a implementa planuri de acțiune pentru a spori acoperirea negocierilor colective. Acest angajament rămâne un pilon esențial al unei Europe sociale și echitabile.
Deși anularea directivei ar reprezenta un regres, speranța și determinarea de a construi o societate mai justă nu pot fi anulate. Lupta pentru drepturile lucrătorilor și pentru o Europă mai incluzivă continuă, cu sau fără sprijinul unei directive europene.